Moţiunea "Libertatea presei şi libertatea de expresie sunt sugrumate" a fost respinsă de majoritatea Partidului Comunist din Parlament.
Moţiunea, înaintată de 15 deputaţi din opoziţie, cerea Guvernului un şir de măsuri pentru a asigura libertatea presei şi prevenirea cazurilor de agresiune a jurnaliştilor. Semnatarii, printre care deputaţi din PSL, PD, PNL, PSDM şi parlamentari independenţi, au mai solicitat deetatizarea "de facto" a presei şi stoparea imixtiunilor partidului de guvernământ în mass-media.
Reprezentantul Guvernului în Parlament, dar şi membrii fracţiunii comuniste, au invocat că moţiunea nu a întrunit toate normele legale la prezentarea acesteia, precum şi faptul că acuzaţiile în privinţa libertăţii presei sunt bazate doar pe "cazuri izolate".
"Este o acţiune politică, care nu prezintă interes nici pentru mass-media", a constatat deputatul comunist Victor Stepaniuc, în contextul în care în sală au rămas circa zece jurnalişti. Moţiunea a fost inclusă ultima pe agenda deputaţilor, iar anterior a fost anunţată o pauză de peste o oră, timp
în care mai mulţi ziarişti au plecat în redacţii.
Avizul comisiei parlamentare de profil, care este condusă de către Victor Stepaniuc, constata printre altele că "jurnaliştii se bucură de condiţii dintre cele mai favorabile în activitatea lor". Un alt deputat comunist, Vladimir Dragomir, a remarcat că din cei 15 autori ai moţiunii, au fost prezenţi în sală doar opt. "Ce fel de botez, când lipsesc jumătate cumătri?", s-a întrebat acesta.
Liderul PSL, Oleg Serebrian, unul dintre autorii documentului
, a arătat că legea presei nu este aplicată în R.Moldova, jurnaliştii sunt hărţuiţi, ameninţaţi, deetatizarea ziarelor Moldova Suverană şi Nezavisimaia Moldova decurge cu grave abateri.
"Acolo unde lipseşte critica şi autocritica, este stagnare. Moldova a pierdut deja 5-6 cazuri la CEDO în domeniul presei şi nu este cazul să ignorăm moţiunea", a afirmat parlamentarul AMN, Leonid Bujor.
La rândul său, deputatul PD, Vladimir Filat, a reproşat Guvernului şi fracţiunii comuniste că a atras atenţia doar la "forma problemei nu şi la fondul ei". "Nu este suficient să avem gaz, apă şi canalizare. Trebuie să fim liber, iar libertatea presei este o precondiţie pentru aceasta", a mai spus Filat.
După mai mult de oră de dezbateri, moţiunea a fost susţinută de toate partidele de opoziţie, însă, numărul voturilor nu a fost suficient pentru ca ea să fie aprobată.
luni, 23 februarie 2009
Statul va oferi până la 3200 lei pe tona de grâu alimentar achiziţionat în rezerva de stat
Statul va oferi până la 3200 lei (260 USD) pe tona de grâu alimentar
achiziţionat în rezerva de stat, în condiţiile în care peste 40% din recolta de cereale a fost compromisă de seceta extremă.
Este cel mai mare preţ oferit vreodată producătorilor de cereale din Republica Moldova. Condiţiile vitrege ale acestui an au determinat statul să ofere un preţ chiar mai mare decât cel solicitat de producători, de 2800 lei.
"Nu sunt preţuri exagerate, sunt preţuri de piaţă, chiar mai mici decât în alte ţări", a declarat Alexandru Slusari, vicepreşedintele Uniunii Asociaţiei Producătorilor Agricoli Uniagroprotect. Aceste preţuri "vor compensa doar parţial pierderile suportate de producători de în acest an".
Membrii staffului la nivel naţional pentru coordonarea şi soluţionarea problemelor legate de recoltare "au decis că preţul în anul curent va varia de la 3000 la 3200 lei pentru o tonă de grâu alimentar în funcţie de calitatea şi cantitatea glutenului", se arată într-un comunicat Serviciului de presă al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
A fost revăzută şi cantitatea de grâu ce urmează a fi achiziţionată de stat în sensul majorării de la 30 mii, cât se planifica iniţial, la 50-55 mii de tone.
Producătorii agricoli au propus să fie achiziţionate în rezerva de stat în acest an până la 70 mii - 80 mii tone de grâu alimentar. Ei sunt de părere că astfel ar putea fi evitată situaţia când din cauza deficitului de grâu ce se profilează în regiune, RM ar putea să fie nevoită mai târziu să importe grâu la preţuri mai înalte decât cele solicitate acum de agricultori.
Preţurile şi cantităţile de grâu ce urmează a fi achiziţionate au fost stabilite după ce a fost recoltată peste jumătate din suprafeţele însămânţate cu grâu. Până la 5 iulie grâul a fost recoltate de pe o suprafaţă de 287,6 mii de hectare (55% din total), obţinându-se o recoltă de 235,4 mii tone. Recolta este de circa 8 chintale la hectar.
achiziţionat în rezerva de stat, în condiţiile în care peste 40% din recolta de cereale a fost compromisă de seceta extremă.
Este cel mai mare preţ oferit vreodată producătorilor de cereale din Republica Moldova. Condiţiile vitrege ale acestui an au determinat statul să ofere un preţ chiar mai mare decât cel solicitat de producători, de 2800 lei.
"Nu sunt preţuri exagerate, sunt preţuri de piaţă, chiar mai mici decât în alte ţări", a declarat Alexandru Slusari, vicepreşedintele Uniunii Asociaţiei Producătorilor Agricoli Uniagroprotect. Aceste preţuri "vor compensa doar parţial pierderile suportate de producători de în acest an".
Membrii staffului la nivel naţional pentru coordonarea şi soluţionarea problemelor legate de recoltare "au decis că preţul în anul curent va varia de la 3000 la 3200 lei pentru o tonă de grâu alimentar în funcţie de calitatea şi cantitatea glutenului", se arată într-un comunicat Serviciului de presă al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
A fost revăzută şi cantitatea de grâu ce urmează a fi achiziţionată de stat în sensul majorării de la 30 mii, cât se planifica iniţial, la 50-55 mii de tone.
Producătorii agricoli au propus să fie achiziţionate în rezerva de stat în acest an până la 70 mii - 80 mii tone de grâu alimentar. Ei sunt de părere că astfel ar putea fi evitată situaţia când din cauza deficitului de grâu ce se profilează în regiune, RM ar putea să fie nevoită mai târziu să importe grâu la preţuri mai înalte decât cele solicitate acum de agricultori.
Preţurile şi cantităţile de grâu ce urmează a fi achiziţionate au fost stabilite după ce a fost recoltată peste jumătate din suprafeţele însămânţate cu grâu. Până la 5 iulie grâul a fost recoltate de pe o suprafaţă de 287,6 mii de hectare (55% din total), obţinându-se o recoltă de 235,4 mii tone. Recolta este de circa 8 chintale la hectar.
Un sat din raionul Glodeni nu are nici o fantana cu apa buna de consumat
Satul Tomesti, care face parte din comuna Balatina, raionul Glodeni, nu are nici o fantana cu apa buna de consumat, transmite Agentia DECA-press.
Apa din toate fantanile din acest sat este extrem de poluata cu nitrati, astfel incat cei circa 640 de locuitori traiesc o adevarata tragedie in acest sens. In unele fantani din aceasta localitate, situata in lunca Prutului, norma de amoniac depaseste de zeci de ori norma admisibila. In rezultatul analizelor s-a constat ca intr-o fantana concentratia amoniacului era de 92, desi norma admisibila este de 2. In ce priveste continutul nitratilor, in loc de 50 – cat constituie norma admisibila – intr-o fantana concentratia era de 500.
Localnicii sustin ca anume din cauza calitatii apei, in localitate ramane mare morbiditatea prin diferite maladii
grave, inclusiv prin cancer
.
Medicul-sef al Centrului de Sanatate
Balatina, Nina Gonta, sustine ca in ultimii ani a sporit numarul de maladii ale sistemului digestiv si dentar la locuitorii satului Tomesti. A crescut numarul copiilor cu patologii ale sistemului locomotor, iar aproape jumatate din copiii satului au patologii ale glandei tiroide.
Medicii epidemiologi locali considera ca localitatile din raionul Glodeni, amplasate in lunca Prutului, fac parte dintr-o zona epidemica cu continut sporit de fluor in apa. Aceasta substanta, in concentratie mare in apa, afecteaza dintii si sistemul osos al omului.
Apa din toate fantanile din acest sat este extrem de poluata cu nitrati, astfel incat cei circa 640 de locuitori traiesc o adevarata tragedie in acest sens. In unele fantani din aceasta localitate, situata in lunca Prutului, norma de amoniac depaseste de zeci de ori norma admisibila. In rezultatul analizelor s-a constat ca intr-o fantana concentratia amoniacului era de 92, desi norma admisibila este de 2. In ce priveste continutul nitratilor, in loc de 50 – cat constituie norma admisibila – intr-o fantana concentratia era de 500.
Localnicii sustin ca anume din cauza calitatii apei, in localitate ramane mare morbiditatea prin diferite maladii
grave, inclusiv prin cancer
.
Medicul-sef al Centrului de Sanatate
Balatina, Nina Gonta, sustine ca in ultimii ani a sporit numarul de maladii ale sistemului digestiv si dentar la locuitorii satului Tomesti. A crescut numarul copiilor cu patologii ale sistemului locomotor, iar aproape jumatate din copiii satului au patologii ale glandei tiroide.
Medicii epidemiologi locali considera ca localitatile din raionul Glodeni, amplasate in lunca Prutului, fac parte dintr-o zona epidemica cu continut sporit de fluor in apa. Aceasta substanta, in concentratie mare in apa, afecteaza dintii si sistemul osos al omului.
Un batran dintr-un sat din raionul Telenesti a crescut peste o suta de nuci pe lotul sau pe care intentioneaza sa-i replanteze intr-un parc satesc car
idor Caba, de 77 ani din Negureni, raionul Telenesti, a crescut pe lotul sau de langa casa mai bine de o suta de arbori, pe care intentioneaza sa-i replanteze, la momentul oportun, intr-un parc care i-ar purta numele, informeaza Agentia DECA-press.
Pensionarul a relatat ca in afara din cei o suta de arbori, in mare parte nuci, a mai reusi sa dobandeasca bani
de la un sponsor din Chisinau, originar din Negureni, pentru a procura si cateva zeci de pomi de soiuri conifere.
Dupa cum spune Isidor Caba, pomii urmeaza sa fie saditi, in toamna, pe un teren de langa catunul Chersac, care face parte din comuna Negureni. Pensionarul sustine ca va restaura si fantana de acolo.
Pensionarul a muncit toata viata
in calitate de tamplar in colhozul local. El este convins ca va reusi sa-si realizeze intentia, avand sprijinul Inspectoratului Ecologic Raional si al primarului Grigore Munteanu.
Pensionarul a relatat ca in afara din cei o suta de arbori, in mare parte nuci, a mai reusi sa dobandeasca bani
de la un sponsor din Chisinau, originar din Negureni, pentru a procura si cateva zeci de pomi de soiuri conifere.
Dupa cum spune Isidor Caba, pomii urmeaza sa fie saditi, in toamna, pe un teren de langa catunul Chersac, care face parte din comuna Negureni. Pensionarul sustine ca va restaura si fantana de acolo.
Pensionarul a muncit toata viata
in calitate de tamplar in colhozul local. El este convins ca va reusi sa-si realizeze intentia, avand sprijinul Inspectoratului Ecologic Raional si al primarului Grigore Munteanu.
La Balti, au fost comemorate victimele deportarilor si represiunilor politice din vara anului 1949
Mai bine de o suta de cetateni din Balti au participat, vineri, la o actiune de comemorare a victimelor deportarilor si represiunilor politice din 1949. Evenimentul s-a desfasurat in fata Garii „Balti-Slobozia” din localitate, unde acum cativa ani, a fost inaltat un monument in memoria miilor de deportati, care nu au mai revenit in Moldova din lagarele staliniste, informeaza Agentia DECA-press.
Organizatorul actiunii a fost Asociatia Balti a Fostilor Rrepresati si Detinuti Politici (AFRDP), care, in acest an, nu a avut fonduri pentru oficierea unei slujbe de pomenire.
La actiune au participat supravietuitori ai deportarilor, reprezentanti ai autoritatilor locale si ai societatii civile.
Din Gara feroviara din Balti, acum 58 de ani, au fost transportate – in mare parte in Siberia – 11432 de familii de gospodari basarabeni, sustine Nicolae Bazaochi, presedintele AFRDP din Balti.
Presedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, Stefan Uratu, a comunicat pentru DECA-press ca numarul basarabenilor care au fost ridicati in anii de guvernare sovietica ar atinge cifra la circa un milion. In mare parte, cei care au supravietuit deportarilor, traiesc acum sub nivelul saraciei, iar statul nu garanteaza oferirea unor conditii de viata
pe care le merita acesti oameni, a mentionat Uratu.
In municipiul Balti, in evidenta autoritatilor locale sunt peste o mie de fosti deportati si detinuti politici.
Organizatorul actiunii a fost Asociatia Balti a Fostilor Rrepresati si Detinuti Politici (AFRDP), care, in acest an, nu a avut fonduri pentru oficierea unei slujbe de pomenire.
La actiune au participat supravietuitori ai deportarilor, reprezentanti ai autoritatilor locale si ai societatii civile.
Din Gara feroviara din Balti, acum 58 de ani, au fost transportate – in mare parte in Siberia – 11432 de familii de gospodari basarabeni, sustine Nicolae Bazaochi, presedintele AFRDP din Balti.
Presedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, Stefan Uratu, a comunicat pentru DECA-press ca numarul basarabenilor care au fost ridicati in anii de guvernare sovietica ar atinge cifra la circa un milion. In mare parte, cei care au supravietuit deportarilor, traiesc acum sub nivelul saraciei, iar statul nu garanteaza oferirea unor conditii de viata
pe care le merita acesti oameni, a mentionat Uratu.
In municipiul Balti, in evidenta autoritatilor locale sunt peste o mie de fosti deportati si detinuti politici.
Ce se va întâmpla azi la Hânceşti?
De două săptămâni, nu contenesc să ne vină semnale alarmante din republică despre acţiunile de tergiversare şi sabotare de către Partidul Comuniştilor a procesului de formare a noilor structuri ale administraţiei publice la nivel raional şi local. Reprezentanţii PCRM nu se sinchisesc să recurgă la cele mai josnice tactici – corupere, şantaj politic, presiuni, intimidări. Disperaţi că pierd puterea la nivel local, aceştia, mai nou, au trecut peste orice limite şi pun la cale arestarea unor consilieri locali.
Ieri, am primit în redacţie tocmai două mesaje electronice de la Hânceşti, după ce anterior am fost sunaţi de lumea de acolo, în care am fost rugaţi să monitorizăm şi să oglindim ceea ce se întâmplă la Hânceşti. Iată cum este descrisă situaţia politică explozivă de acolo: „După boicotarea primelor două şedinţe de către comunişti, vineri e ultima şedinţă, decisivă, pentru alegerea preşedintelui raionului Hânceşti. Până la data curentă, reprezentanţii partidelor de opoziţie: AMN, PD, PPCD, PSDM, PNL, PDS şi un candidat independent reprezentau o majoritate democratică în număr de 19 mandate, faţă de Partidul Comuniştilor cu 16. Pentru ca reprezentantul PCRM să câştige, comuniştii au nevoie de două voturi. Din cauza intimidărilor şi presiunilor foarte mari din partea Partidului Comuniştilor se presupune că doi candidaţi din majoritatea pro-democratică nu vor fi prezenţi la şedinţă. Cazul excepţional este că unui alt candidat din această alianţă de opoziţie, reprezentantul PSDM, Grigore Cobzac, i s-a instrumentat un dosar penal la comandă de către autorităţile comuniste din raion, pe data de 02.07.2007, îndată după boicotarea de către comunişti a celei de-a doua şedinţe a Consiliului raional. Asupra companiei
ce o deţine sunt exercitate presiuni şi controale din partea departamentului de corupţie. Prezenţa dlui Grigore Cobzac la şedinţa pentru alegerea preşedintelui raional este decisivă. Dl Cobzac se află într-o deplasare de serviciu, dar a spus că va fi prezent vineri la şedinţa consiliului. Dar el poate fi reţinut de către poliţie şi forţele speciale pentru un termen de 72 de ore, fără temei, chiar în faţa Consiliului raional, înainte de prezentarea lui la şedinţă. Şi atunci, toate eforturile depuse de către alianţa pro-democratică pot suferi eşec”.
În cel de-al doilea mesaj, feciorul unui consilier de la Hânceşti descrie cum comuniştii au încercat să o corupă pe mama sa cu „propuneri tentante”, în încercarea de a o determina să voteze pentru reprezentantul PCRM la funcţia de preşedinte al raionului.
Ieri, am primit în redacţie tocmai două mesaje electronice de la Hânceşti, după ce anterior am fost sunaţi de lumea de acolo, în care am fost rugaţi să monitorizăm şi să oglindim ceea ce se întâmplă la Hânceşti. Iată cum este descrisă situaţia politică explozivă de acolo: „După boicotarea primelor două şedinţe de către comunişti, vineri e ultima şedinţă, decisivă, pentru alegerea preşedintelui raionului Hânceşti. Până la data curentă, reprezentanţii partidelor de opoziţie: AMN, PD, PPCD, PSDM, PNL, PDS şi un candidat independent reprezentau o majoritate democratică în număr de 19 mandate, faţă de Partidul Comuniştilor cu 16. Pentru ca reprezentantul PCRM să câştige, comuniştii au nevoie de două voturi. Din cauza intimidărilor şi presiunilor foarte mari din partea Partidului Comuniştilor se presupune că doi candidaţi din majoritatea pro-democratică nu vor fi prezenţi la şedinţă. Cazul excepţional este că unui alt candidat din această alianţă de opoziţie, reprezentantul PSDM, Grigore Cobzac, i s-a instrumentat un dosar penal la comandă de către autorităţile comuniste din raion, pe data de 02.07.2007, îndată după boicotarea de către comunişti a celei de-a doua şedinţe a Consiliului raional. Asupra companiei
ce o deţine sunt exercitate presiuni şi controale din partea departamentului de corupţie. Prezenţa dlui Grigore Cobzac la şedinţa pentru alegerea preşedintelui raional este decisivă. Dl Cobzac se află într-o deplasare de serviciu, dar a spus că va fi prezent vineri la şedinţa consiliului. Dar el poate fi reţinut de către poliţie şi forţele speciale pentru un termen de 72 de ore, fără temei, chiar în faţa Consiliului raional, înainte de prezentarea lui la şedinţă. Şi atunci, toate eforturile depuse de către alianţa pro-democratică pot suferi eşec”.
În cel de-al doilea mesaj, feciorul unui consilier de la Hânceşti descrie cum comuniştii au încercat să o corupă pe mama sa cu „propuneri tentante”, în încercarea de a o determina să voteze pentru reprezentantul PCRM la funcţia de preşedinte al raionului.
Polonia si holocaustul crestinilor de la Auschwitz
Premierul polonez vrea ca tara sa sa aiba dreptul de a invoca holocaustul la fel ca si evreii
Gemenii Kaczynski, aflati la putere in Polonia, continua sa-si prezinte pretentiile Varsoviei de a fi considerata egala intre egali. Premierul Jaroslaw Kaczynski considera ca, daca evreii au dreptul sa invoce problema holocaustului, si Polonia,
care a fost, de asemenea, victima o ocupatiei naziste, trebuie sa poata face acest lucru.
Pe de alta parte, presedintele Lech Kaczynski anunta ca doreste reluarea dezbaterilor privind distribuirea drepturilor de vot.
Tinta preferata a premierului polonez ramane Germania. Intr-un interviu acordat cotidianului Die Welt, Jaroslaw Kaczynski si-a sustinut o serie de declaratii recente privind suferintele indurate de poporul sau in timpul
celui de-Al Doilea Razboi Mondial, apreciind ca, atata timp cat evreii pot face referiri la aceasta perioada, Polonia dispune de acelasi drept.
"Sunt foarte surprins de opinia unora ca nu poti face referire la probleme istorice", a mentionat Jaroslaw Kaczynski. "Evreii fac referire la aceasta problema, a Holocaustului. Acest lucru inseamna ca altii o pot face, numai Polonia nu?", s-a intrebat retoric premierul polonez, acuzand, din nou, Germania de revizionism.
"Germania nu a fost o victima a acestui razboi. Germania a fost statul agresor", a adaugat seful Executivului.
"Daca cineva incearca sa creeze impresia ca suferinta indurata de Germania este comparabila cu cea a Poloniei, atunci acest fapt este foarte deranjant", a conchis Jaroslaw Kaczynski, dupa ce, luna trecuta, nu se sfia sa compare Germania din zilele noastre cu Germania anilor '30, cand la putere s-a aflat Adolf Hitler.
Varsovia insista asupra drepturilor de vot din UE
Intentia Poloniei de a repune pe tapet dezbaterile asupra distribuirii drepturilor de vot in viitorul tratat european risca sa suscite nervozitate in randul celorlalte 26 de state ale UE. Liderii de la Varsovia, care la summitul de luna trecuta au reusit sa-si impuna punctul de vedere, sustin ca asupra dreptului de vot ar fi obtinut o concesiune nescrisa, fiind stiut faptul ca tarile care nu dispun de suficiente voturi pentru a impiedica o decizie a UE pot sa intarzie adoptarea ei cu maximum doi ani. "Deocamdata, nimic nu este scris, nici doi ani, nici trei luni", a afirmat presedintele polonez intr-un interviu. Solicitarea liderilor de la Varsovia va reaprinde, cu siguranta, disputa acestora cu partenerii din UE, care considera ca mandatul pentru elaborarea unui tratat a fost transat deja la Bruxelles, este clar si nu trebuie discutat din nou. Actualul sistem de vot - al principiului dublei majoritati, bazat pe numarul statelor din UE si al marimii populatiei acestora - a constituit obstacolul major in timpul negocierilor care au avut loc la summitul din iunie. Polonia a sustinut in permanenta ca acest mecanism este facut sa favorizeze statele importante din UE, mai precis Germania, in vreme ce puterea statelor mai mici este astfel diminuata. (D.E.)
Dick Marty, amenintat cu Justitia
Fostul consilier polonez pe probleme de securitate nationala, Marek Siwiec, in prezent vicepresedinte al Parlamentului European, a declarat ca il va da in judecata pe raportorul special al Consiliului Europei, Dick Marty, pentru ca i-a mentionat numele intr-un raport in care Polonia si Romania sunt acuzate ca ar fi gazduit pe teritoriul lor inchisori secrete ale CIA. Siwiec a afirmat ca i-a cerut lui Marty sa-i stearga numele din raport, in care este mentionat ca fiind unul dintre oficialii care ar fi stiut si care ar putea fi tras la raspundere pentru existenta acestor inchisori. Elvetianul si-a intocmit raportul pe baza unor interviuri cu peste 30 de oficiali din cadrul serviciilor secrete europene si americane, insa Polonia si Romania au respins concluziile documentului
intrucat nu a fost oferit nici un nume.
Gemenii Kaczynski, aflati la putere in Polonia, continua sa-si prezinte pretentiile Varsoviei de a fi considerata egala intre egali. Premierul Jaroslaw Kaczynski considera ca, daca evreii au dreptul sa invoce problema holocaustului, si Polonia,
care a fost, de asemenea, victima o ocupatiei naziste, trebuie sa poata face acest lucru.
Pe de alta parte, presedintele Lech Kaczynski anunta ca doreste reluarea dezbaterilor privind distribuirea drepturilor de vot.
Tinta preferata a premierului polonez ramane Germania. Intr-un interviu acordat cotidianului Die Welt, Jaroslaw Kaczynski si-a sustinut o serie de declaratii recente privind suferintele indurate de poporul sau in timpul
celui de-Al Doilea Razboi Mondial, apreciind ca, atata timp cat evreii pot face referiri la aceasta perioada, Polonia dispune de acelasi drept.
"Sunt foarte surprins de opinia unora ca nu poti face referire la probleme istorice", a mentionat Jaroslaw Kaczynski. "Evreii fac referire la aceasta problema, a Holocaustului. Acest lucru inseamna ca altii o pot face, numai Polonia nu?", s-a intrebat retoric premierul polonez, acuzand, din nou, Germania de revizionism.
"Germania nu a fost o victima a acestui razboi. Germania a fost statul agresor", a adaugat seful Executivului.
"Daca cineva incearca sa creeze impresia ca suferinta indurata de Germania este comparabila cu cea a Poloniei, atunci acest fapt este foarte deranjant", a conchis Jaroslaw Kaczynski, dupa ce, luna trecuta, nu se sfia sa compare Germania din zilele noastre cu Germania anilor '30, cand la putere s-a aflat Adolf Hitler.
Varsovia insista asupra drepturilor de vot din UE
Intentia Poloniei de a repune pe tapet dezbaterile asupra distribuirii drepturilor de vot in viitorul tratat european risca sa suscite nervozitate in randul celorlalte 26 de state ale UE. Liderii de la Varsovia, care la summitul de luna trecuta au reusit sa-si impuna punctul de vedere, sustin ca asupra dreptului de vot ar fi obtinut o concesiune nescrisa, fiind stiut faptul ca tarile care nu dispun de suficiente voturi pentru a impiedica o decizie a UE pot sa intarzie adoptarea ei cu maximum doi ani. "Deocamdata, nimic nu este scris, nici doi ani, nici trei luni", a afirmat presedintele polonez intr-un interviu. Solicitarea liderilor de la Varsovia va reaprinde, cu siguranta, disputa acestora cu partenerii din UE, care considera ca mandatul pentru elaborarea unui tratat a fost transat deja la Bruxelles, este clar si nu trebuie discutat din nou. Actualul sistem de vot - al principiului dublei majoritati, bazat pe numarul statelor din UE si al marimii populatiei acestora - a constituit obstacolul major in timpul negocierilor care au avut loc la summitul din iunie. Polonia a sustinut in permanenta ca acest mecanism este facut sa favorizeze statele importante din UE, mai precis Germania, in vreme ce puterea statelor mai mici este astfel diminuata. (D.E.)
Dick Marty, amenintat cu Justitia
Fostul consilier polonez pe probleme de securitate nationala, Marek Siwiec, in prezent vicepresedinte al Parlamentului European, a declarat ca il va da in judecata pe raportorul special al Consiliului Europei, Dick Marty, pentru ca i-a mentionat numele intr-un raport in care Polonia si Romania sunt acuzate ca ar fi gazduit pe teritoriul lor inchisori secrete ale CIA. Siwiec a afirmat ca i-a cerut lui Marty sa-i stearga numele din raport, in care este mentionat ca fiind unul dintre oficialii care ar fi stiut si care ar putea fi tras la raspundere pentru existenta acestor inchisori. Elvetianul si-a intocmit raportul pe baza unor interviuri cu peste 30 de oficiali din cadrul serviciilor secrete europene si americane, insa Polonia si Romania au respins concluziile documentului
intrucat nu a fost oferit nici un nume.
Amenintarile Rusiei, ignorate de Washington
Statele Unite au decis sa ignore amenintarea Rusiei privind amplasarea de rachete la frontierele Uniunii Europene si sa procedeze la amplasarea elementelor scutului antiracheta in tarile Europei, in cazul in care contraalternativa propusa de Moscova nu va fi considerata viabila, relateaza AFP.
Decizia a venit la o zi dupa ce vicepremierul rus Serghei Ivanov declara ca Rusia ar putea riposta la amplasarea de catre americani a scutului antiracheta in Europa prin desfasurarea de rachete la frontiera vestica a federatiei, inclusiv in enclava Kaliningrad, situata intre Polonia si Lituania.
Purtatorul de cuvant al Casei Albe, Tony Snow, a recunoscut joi ca proiectul american privind amplasarea unor elemente ale scutului antiracheta in Europa este la originea tensiunilor dintre SUA si Federatia Rusa, adaugand insa ca s-au facut unele progrese in solutionarea conflictului cu ocazia summitului din Maine, la care au participat George W. Bush si Vladimir Putin.
Raspuns in limbaj diplomatic dupa amenintari
Departamentul de Stat a avut o pozitie ceva mai ferma, calificand amenintarile lansate de Serghei Ivanov drept „regretabile”. „Evident, atunci cand ii vedem pe responsabilii rusi vorbind in asemenea termeni, putem spune ca nu este o pozitie constructiva”, a declarat Sean McCormack, purtator de cuvant la Departamentul de Stat.
La fel ca si colegul sau de la Casa Alba, McCormack a incercat sa acrediteze ideea ca, la intalnirea la nivel inalt de saptamana trecuta, s-au inregistrat evolutii pozitive in dialogul ruso-american. Statele Unite doresc sa amplaseze zece interceptoare de rachete in Polonia si o statie radar in Cehia, in timp ce rusii au propus utilizarea unei statii radar din Azerbaidjan, dar si implicarea NATO in acest proiect.
Comanda grasa pentru Boeing
Viitoarea baza americana antiracheta din Polonia ar putea fi construita de firma Boeing pentru suma de 600 de milioane de dolari, daca Washingtonul si Varsovia ajung la un acord in acest sens, a declarat Tadeusz Waszczykowski, adjunctul ministrului polonez de externe.
Intretinerea bazei va costa
SUA aproximativ 30 de milioane de dolari pe an, in timp ce cheltuielile Poloniei ar fi infime, a spus oficialul citat. Potrivit lui Waszczykowski, acordul dintre Polonia si SUA privind amplasarea interceptoarelor de racheta pe teritoriul polonez ar putea fi definitivat in septembrie sau octombrie.
INGRIJORARE LA VILNIUS
„Un gest de natura militara”
Lituania si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu amenintarea Rusiei ca va instala noi baterii de racheta in enclava Kalinigrad. „Ar fi foarte rau daca aceste planuri se vor concretiza”, a afirmat premierul lituanian Gediminas Kirkilas, precizand ca tara sa va protesta fata de orice initiativa de acest fel.
Amenintarile cu amplasarea rachetelor in Kalinigrad trebuie intrepretate „un gest militar”, care nu ar trebui tolerat, a spus, la randul sau, Justinas Karosas, presedintele Comisiei parlamentare pentru politica externa.
In replica, Vasili Lihacev, vicepresedintele Comisiei pentru afaceri
externe din Consiliul Federatiei Ruse, a explicat ca Rusia are dreptul sa stationeze rachete la Kaliningrad in scop defensiv. Pe de alta parte, Lihacev a tinut sa linisteasca putin spiritele. „Oricum, acest lucru nu inseamna ca rachetele vor fi amplasate in viitorul apropiat”, a spus Lihacev.
Decizia a venit la o zi dupa ce vicepremierul rus Serghei Ivanov declara ca Rusia ar putea riposta la amplasarea de catre americani a scutului antiracheta in Europa prin desfasurarea de rachete la frontiera vestica a federatiei, inclusiv in enclava Kaliningrad, situata intre Polonia si Lituania.
Purtatorul de cuvant al Casei Albe, Tony Snow, a recunoscut joi ca proiectul american privind amplasarea unor elemente ale scutului antiracheta in Europa este la originea tensiunilor dintre SUA si Federatia Rusa, adaugand insa ca s-au facut unele progrese in solutionarea conflictului cu ocazia summitului din Maine, la care au participat George W. Bush si Vladimir Putin.
Raspuns in limbaj diplomatic dupa amenintari
Departamentul de Stat a avut o pozitie ceva mai ferma, calificand amenintarile lansate de Serghei Ivanov drept „regretabile”. „Evident, atunci cand ii vedem pe responsabilii rusi vorbind in asemenea termeni, putem spune ca nu este o pozitie constructiva”, a declarat Sean McCormack, purtator de cuvant la Departamentul de Stat.
La fel ca si colegul sau de la Casa Alba, McCormack a incercat sa acrediteze ideea ca, la intalnirea la nivel inalt de saptamana trecuta, s-au inregistrat evolutii pozitive in dialogul ruso-american. Statele Unite doresc sa amplaseze zece interceptoare de rachete in Polonia si o statie radar in Cehia, in timp ce rusii au propus utilizarea unei statii radar din Azerbaidjan, dar si implicarea NATO in acest proiect.
Comanda grasa pentru Boeing
Viitoarea baza americana antiracheta din Polonia ar putea fi construita de firma Boeing pentru suma de 600 de milioane de dolari, daca Washingtonul si Varsovia ajung la un acord in acest sens, a declarat Tadeusz Waszczykowski, adjunctul ministrului polonez de externe.
Intretinerea bazei va costa
SUA aproximativ 30 de milioane de dolari pe an, in timp ce cheltuielile Poloniei ar fi infime, a spus oficialul citat. Potrivit lui Waszczykowski, acordul dintre Polonia si SUA privind amplasarea interceptoarelor de racheta pe teritoriul polonez ar putea fi definitivat in septembrie sau octombrie.
INGRIJORARE LA VILNIUS
„Un gest de natura militara”
Lituania si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu amenintarea Rusiei ca va instala noi baterii de racheta in enclava Kalinigrad. „Ar fi foarte rau daca aceste planuri se vor concretiza”, a afirmat premierul lituanian Gediminas Kirkilas, precizand ca tara sa va protesta fata de orice initiativa de acest fel.
Amenintarile cu amplasarea rachetelor in Kalinigrad trebuie intrepretate „un gest militar”, care nu ar trebui tolerat, a spus, la randul sau, Justinas Karosas, presedintele Comisiei parlamentare pentru politica externa.
In replica, Vasili Lihacev, vicepresedintele Comisiei pentru afaceri
externe din Consiliul Federatiei Ruse, a explicat ca Rusia are dreptul sa stationeze rachete la Kaliningrad in scop defensiv. Pe de alta parte, Lihacev a tinut sa linisteasca putin spiritele. „Oricum, acest lucru nu inseamna ca rachetele vor fi amplasate in viitorul apropiat”, a spus Lihacev.
ONU: Încălzirea globală produce foamete
Oficialii Organizaţiei Naţiunilor Unite responsabili pentru Programul Alimentar
Mondial avertizează asupra milioanelor de oameni afectaţi de secetă pe continentul african.
Seceta care transformă regiuni întregi în deşert, inundaţiile şi furtunile violente din ce în ce mai dese vor afecta un număr din ce în ce mai mare de oameni, atenţionează experţii ONU.
"Nu vă pot da o cifră exactă, câţi oameni sunt afectaţi de foamete ca urmare a schimbării climei. Dar vă pot spune că deja, în Africa, 140 de milioane de oameni care trăiesc în zone afectate de secetă sunt în pericol să moară de foame. Şi numărul celor afectaţi va creşte din ce în ce mai mult", a declarat Robin Lodge, reprezentant al Programului
Alimentar Mondial.
Potrivit datelor ONU, numărul dezastrelor naturale
din 2005 este de patru ori mai mare decât cu 30 de ani în urmă. În plus
, estul Africii este în plin proces de deşertificare. Nici oamenii şi nici animalele nu mai au ce mânca.
Cu ocazia concertului LIVE EARTH de la New York, poetul şi muzicianul Dhani Jones va lansa un apel la ajutorarea victimelor schimbărilor climatice din Africa şi Afganistan.
"Acesta este un pământ lipsit de viaţă, acum este împărăţia cactuşilor. Aşa va sfârşi lumea. Nu cu o bubuitură puternică, ci cu un scâncet prelung. Suntem mereu atât de preocupaţi de ziua de mâine, încât uităm de milioanele de oameni care trăiesc într-o sărăcie lucie şi care simt deja efectele secetei, ale furtunilor şi ale inundaţiilor. Programul Alimentar Mondial este în aceste locuri în prima linie, ajutându-i pe aceia care au mai mare nevoie. Programul acesta ajută tocmai victimele înclăzirii globale. Noi le dăm oamenilor să mănânce", spune acesta.
Mondial avertizează asupra milioanelor de oameni afectaţi de secetă pe continentul african.
Seceta care transformă regiuni întregi în deşert, inundaţiile şi furtunile violente din ce în ce mai dese vor afecta un număr din ce în ce mai mare de oameni, atenţionează experţii ONU.
"Nu vă pot da o cifră exactă, câţi oameni sunt afectaţi de foamete ca urmare a schimbării climei. Dar vă pot spune că deja, în Africa, 140 de milioane de oameni care trăiesc în zone afectate de secetă sunt în pericol să moară de foame. Şi numărul celor afectaţi va creşte din ce în ce mai mult", a declarat Robin Lodge, reprezentant al Programului
Alimentar Mondial.
Potrivit datelor ONU, numărul dezastrelor naturale
din 2005 este de patru ori mai mare decât cu 30 de ani în urmă. În plus
, estul Africii este în plin proces de deşertificare. Nici oamenii şi nici animalele nu mai au ce mânca.
Cu ocazia concertului LIVE EARTH de la New York, poetul şi muzicianul Dhani Jones va lansa un apel la ajutorarea victimelor schimbărilor climatice din Africa şi Afganistan.
"Acesta este un pământ lipsit de viaţă, acum este împărăţia cactuşilor. Aşa va sfârşi lumea. Nu cu o bubuitură puternică, ci cu un scâncet prelung. Suntem mereu atât de preocupaţi de ziua de mâine, încât uităm de milioanele de oameni care trăiesc într-o sărăcie lucie şi care simt deja efectele secetei, ale furtunilor şi ale inundaţiilor. Programul Alimentar Mondial este în aceste locuri în prima linie, ajutându-i pe aceia care au mai mare nevoie. Programul acesta ajută tocmai victimele înclăzirii globale. Noi le dăm oamenilor să mănânce", spune acesta.
Biroul fostului premier al Franţei a fost percheziţionat
Magistraţi în Franţa investighează acuzaţiile la adresa fostului premier Dominique de Villepin de manipulare a unei investigaţii, astfel încât să-l implice pe actualul preşedinte, Nicolas Sarkozy.
În 2004 pe când era ministru de externe, Dominique de Villepin ar fi încurajat divulgarea unor documente
care l-ar fi implicat, în mod fals, pe Nicolas Sarkozy, într-o afacere de mituire, potrivit unor surse judiciare.
Dominique de Villepin a negat orice implicare, dar a revenit din vacanţă pentru a monitoriza mersul percheziţiei.
Joi, magistraţii efectuaseră o altă percheziţie, timp de şase ore, la locuinţa sa.
Scandalul e cunoscut sub denumirea de "afacerea Clearstream", după numele unei instituţii financiare
din Luxemburg, unde Nicolas Sarkozy şi alţii, au fost acuzaţi, în mod fals, de deţinerea de conturi în care erau plătite sume în calitate de mită.
De Villepin a cerut calitatea de "martor asistat" în anchetă, un statut care i-ar permite să aibă acces la dosarele poliţiei.
Tăcerea lui Jacques Chirac
Dominique de Villepin era la vremea respectivă ministru de externe, dar ulterior a ajuns premier, iar acuzaţiile împotriva sa sugerează că ar fi dorit să saboteze ambiţiile prezidenţiale ale colegului său de cabinet, Nicolas Sarkozy.
Potrivit magistraţilor, informaţii cheie ar fi fost găsite pe un computer laptop al unui fost general din serviciile secrete.
Fişierele ar fi probat acuzaţia că Dominique de Villepin iniţiase întâlnirea la care au fost ticluite acuzaţiile false la adresa lui Nicolas Sarkozy, că ar fi primit mită în legătură cu un contract de vânzare al unor fregate către Taiwan în 1991.
Luna trecută, avocatul fostului preşedinte, Jacques Chirac, declarase postului de radio Europe 1 că clientul său nu va coopera cu ancheta, prevalându-se de imunitatea
garantată de Constituţie actelor preşedintelui Republicii.
La un moment dat, Dominique de Villepin a avut propriile ambiţii prezidenţiale şi părea să se bucure de sprijinul lui Jacques Chirac, înainte ca Nicolas Sarkozy să primească învestitura oficială a partidului de guvernământ, UMP, pentru alegerile prezidenţiale din 2007.
Fostul premier fusese chestionat de poliţie în afacerea Clearstream în luna decembrie 2006.
În 2004 pe când era ministru de externe, Dominique de Villepin ar fi încurajat divulgarea unor documente
care l-ar fi implicat, în mod fals, pe Nicolas Sarkozy, într-o afacere de mituire, potrivit unor surse judiciare.
Dominique de Villepin a negat orice implicare, dar a revenit din vacanţă pentru a monitoriza mersul percheziţiei.
Joi, magistraţii efectuaseră o altă percheziţie, timp de şase ore, la locuinţa sa.
Scandalul e cunoscut sub denumirea de "afacerea Clearstream", după numele unei instituţii financiare
din Luxemburg, unde Nicolas Sarkozy şi alţii, au fost acuzaţi, în mod fals, de deţinerea de conturi în care erau plătite sume în calitate de mită.
De Villepin a cerut calitatea de "martor asistat" în anchetă, un statut care i-ar permite să aibă acces la dosarele poliţiei.
Tăcerea lui Jacques Chirac
Dominique de Villepin era la vremea respectivă ministru de externe, dar ulterior a ajuns premier, iar acuzaţiile împotriva sa sugerează că ar fi dorit să saboteze ambiţiile prezidenţiale ale colegului său de cabinet, Nicolas Sarkozy.
Potrivit magistraţilor, informaţii cheie ar fi fost găsite pe un computer laptop al unui fost general din serviciile secrete.
Fişierele ar fi probat acuzaţia că Dominique de Villepin iniţiase întâlnirea la care au fost ticluite acuzaţiile false la adresa lui Nicolas Sarkozy, că ar fi primit mită în legătură cu un contract de vânzare al unor fregate către Taiwan în 1991.
Luna trecută, avocatul fostului preşedinte, Jacques Chirac, declarase postului de radio Europe 1 că clientul său nu va coopera cu ancheta, prevalându-se de imunitatea
garantată de Constituţie actelor preşedintelui Republicii.
La un moment dat, Dominique de Villepin a avut propriile ambiţii prezidenţiale şi părea să se bucure de sprijinul lui Jacques Chirac, înainte ca Nicolas Sarkozy să primească învestitura oficială a partidului de guvernământ, UMP, pentru alegerile prezidenţiale din 2007.
Fostul premier fusese chestionat de poliţie în afacerea Clearstream în luna decembrie 2006.
Laszlo Tokes forţează mâna lui Marko Bela
trângerile de mâini dintre Marko Bela şi Laszlo Tokes au fost, până acum, strict protocolare
Episcopul reformat cere UDMR listă comună cu radicalii la europarlamentare şi crearea unei mese
rotunde pentru problemele comunităţii maghiare
Pericolul scindării electoratului maghiar, ceea ce duce la imposibilitatea atingerii pragului electoral de 5%, îl forţează pe Marko Bela să negocieze cu Laszlo Tokes. Episcopul ştie că este într-o poziţie favorabilă şi cere o nouă listă pentru alegerile europarlamentare.
Prin intermediul episcopului Laszlo Tokes, radicalii maghiari îi vor cere lui Marko Bela retragerea propriei liste de eurocandidaţi şi crearea unei liste naţionale comune, în tandem cu înfiinţarea unei aşa-zise mese rotunde, în care UDMR ar pierde rolul de „prim dintre egali".
Liderul Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, episcopul Laszlo Tokes, a fost deja invitat de către preşedintele UDMR, Marko Bela, la discuţii pentru a dezamorsa riscul unei eventuale nereprezentări a comunităţii maghiare în Legislativul de la Bruxelles. Atât absenteismul masiv, cât şi simpatiile electorale de care se bucură Tokes în rândul a 22% din votanţi maghiari, relevat în ultimele sondaje de opinie, au pus conducerea UDMR în faţa soluţiei de compromis: acceptarea lui Tokes pe listele UDMR pentru a se evita anihilarea reciprocă în
cursa electorală.
Monopol înlocuit de pluripartitism
Partizanii lui Tokes nu se mulţumesc însă cu o astfel de soluţie. "Uniunea trece în prezent printr-o criză profundă compusă din două elemente: cea a sistemului partidului unic, bazat pe comportamentul de monopol manifestat de Uniune, şi cea a lipsei de credibilitate, caracterizată prin pierderea legitimităţii liderilor UDMR", ne-a declarat vicepreşedintele CNMT, Szilagy Zsolt. În viziunea sa, lista Uniunii are foarte puţine şanse de a fi votată. "Fără doar şi poate, există această criză de credibilitate. Cele mai mari şanse de vot la ora actuală le are episcopul Tokes. Au reuşit să strângă 137.000 de semnături pentru susţinerea candidaturii sale, fără a avea în spate puterea şi logistica UDMR", a declarat, la rândul său, deputatul UDMR, Toro Tibor. Potrivit vicepreşedintelui CNMT, conducerea Uniunii ar trebui să susţină candidatura lui Tokes, dar nu prin includerea acestuia pe lista formaţiunii, ci prin elaborarea unei liste, naţionale, care să transceandă limitele unui partid politic. "Ar fi recomandabilă chiar retragerea propriei liste pentru crearea uneia naţionale, asta dacă legea partidelor politice o permite" a plusat reprezentantul CNMT. O altă doleanţă, privită ca o soluţie pe termen mediu şi lung pentru democratizarea vieţii politice a comunităţii, ar consta în crearea unei aşa-zise "mese rotunde", cu concursul Uniunii şi celorlaltor asociaţii civice maghiare, "care să identifice şi să elaboreze un program
comun reprezentativ".
Lista comună, dar sub sigla UDMR
Îngrijoraţi de perspectiva neatingerii pragului electoral de cinci la sută, liderii UDMR sunt dispuşi să ofere un loc eligibil pentru Tokes, dar numai pe lista cu sigla formaţiunii lor. "Este prematur să spunem dacă Tokes va ocupa primul loc pe lista UDMR pentru PE", a ţinut să precizeze vicepreşedintele executiv al UDMR, Borbely Laszlo. El a respins ideea renunţării UDMR la propria listă în favoarea uneia comune. "Dacă vor fi acceptate condiţiile şi de o parte şi de alta, trebuie să fie o listă comună sub sigla UDMR", a mai spus Borbely. Liderul grupului deputaţilor UDMR, Marton Arpad, ne-a explicat că, din punct de vedere procedural, nu există niciun impediment în calea includerii lui Tokes pe listele Uniunii. "Nu a fost încă depusă lista cu eurocandidaţii UDMR", a precizat Marton, subliniind necesitatea negocierilor pentru prevenirea riscului neintrării în PE.
Episcopul reformat cere UDMR listă comună cu radicalii la europarlamentare şi crearea unei mese
rotunde pentru problemele comunităţii maghiare
Pericolul scindării electoratului maghiar, ceea ce duce la imposibilitatea atingerii pragului electoral de 5%, îl forţează pe Marko Bela să negocieze cu Laszlo Tokes. Episcopul ştie că este într-o poziţie favorabilă şi cere o nouă listă pentru alegerile europarlamentare.
Prin intermediul episcopului Laszlo Tokes, radicalii maghiari îi vor cere lui Marko Bela retragerea propriei liste de eurocandidaţi şi crearea unei liste naţionale comune, în tandem cu înfiinţarea unei aşa-zise mese rotunde, în care UDMR ar pierde rolul de „prim dintre egali".
Liderul Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, episcopul Laszlo Tokes, a fost deja invitat de către preşedintele UDMR, Marko Bela, la discuţii pentru a dezamorsa riscul unei eventuale nereprezentări a comunităţii maghiare în Legislativul de la Bruxelles. Atât absenteismul masiv, cât şi simpatiile electorale de care se bucură Tokes în rândul a 22% din votanţi maghiari, relevat în ultimele sondaje de opinie, au pus conducerea UDMR în faţa soluţiei de compromis: acceptarea lui Tokes pe listele UDMR pentru a se evita anihilarea reciprocă în
cursa electorală.
Monopol înlocuit de pluripartitism
Partizanii lui Tokes nu se mulţumesc însă cu o astfel de soluţie. "Uniunea trece în prezent printr-o criză profundă compusă din două elemente: cea a sistemului partidului unic, bazat pe comportamentul de monopol manifestat de Uniune, şi cea a lipsei de credibilitate, caracterizată prin pierderea legitimităţii liderilor UDMR", ne-a declarat vicepreşedintele CNMT, Szilagy Zsolt. În viziunea sa, lista Uniunii are foarte puţine şanse de a fi votată. "Fără doar şi poate, există această criză de credibilitate. Cele mai mari şanse de vot la ora actuală le are episcopul Tokes. Au reuşit să strângă 137.000 de semnături pentru susţinerea candidaturii sale, fără a avea în spate puterea şi logistica UDMR", a declarat, la rândul său, deputatul UDMR, Toro Tibor. Potrivit vicepreşedintelui CNMT, conducerea Uniunii ar trebui să susţină candidatura lui Tokes, dar nu prin includerea acestuia pe lista formaţiunii, ci prin elaborarea unei liste, naţionale, care să transceandă limitele unui partid politic. "Ar fi recomandabilă chiar retragerea propriei liste pentru crearea uneia naţionale, asta dacă legea partidelor politice o permite" a plusat reprezentantul CNMT. O altă doleanţă, privită ca o soluţie pe termen mediu şi lung pentru democratizarea vieţii politice a comunităţii, ar consta în crearea unei aşa-zise "mese rotunde", cu concursul Uniunii şi celorlaltor asociaţii civice maghiare, "care să identifice şi să elaboreze un program
comun reprezentativ".
Lista comună, dar sub sigla UDMR
Îngrijoraţi de perspectiva neatingerii pragului electoral de cinci la sută, liderii UDMR sunt dispuşi să ofere un loc eligibil pentru Tokes, dar numai pe lista cu sigla formaţiunii lor. "Este prematur să spunem dacă Tokes va ocupa primul loc pe lista UDMR pentru PE", a ţinut să precizeze vicepreşedintele executiv al UDMR, Borbely Laszlo. El a respins ideea renunţării UDMR la propria listă în favoarea uneia comune. "Dacă vor fi acceptate condiţiile şi de o parte şi de alta, trebuie să fie o listă comună sub sigla UDMR", a mai spus Borbely. Liderul grupului deputaţilor UDMR, Marton Arpad, ne-a explicat că, din punct de vedere procedural, nu există niciun impediment în calea includerii lui Tokes pe listele Uniunii. "Nu a fost încă depusă lista cu eurocandidaţii UDMR", a precizat Marton, subliniind necesitatea negocierilor pentru prevenirea riscului neintrării în PE.
Stolojan, posibil cap de lista la europarlamentare
Presedintele de campanie
al PLD, Gheorghe Flutur, a declarat ieri ca specialisti din diferite domenii vor instrui vara aceasta candidatii partidului pentru euroalegeri.
Surse din partid ne-au declarat ca pana in luna august se va lua o decizie clara daca Theodor Stolojan va fi sau nu capul listei pentru euroalegeri. Aceleasi surse au precizat ca sunt sanse mari ca acesta sa accepte, deoarece miza pentru partid este foarte mare. "In cea mai mare parte, listele vor ramane aceleasi, dar avem in vedere si eventuale completari" a afirmat Flutur, citat de Mediafax. El a anuntat ca se vor organiza intalniri zonale intre conducere si candidatii partidului, la care se vor discuta teme de interes pe care Romania trebuie sa le promoveze in UE. O prima intalnire in acest sens va avea loc saptamana viitoare in judetul Dambovita, unde va fi lansat ghidul de mesaje al PLD pentru alegeri.
al PLD, Gheorghe Flutur, a declarat ieri ca specialisti din diferite domenii vor instrui vara aceasta candidatii partidului pentru euroalegeri.
Surse din partid ne-au declarat ca pana in luna august se va lua o decizie clara daca Theodor Stolojan va fi sau nu capul listei pentru euroalegeri. Aceleasi surse au precizat ca sunt sanse mari ca acesta sa accepte, deoarece miza pentru partid este foarte mare. "In cea mai mare parte, listele vor ramane aceleasi, dar avem in vedere si eventuale completari" a afirmat Flutur, citat de Mediafax. El a anuntat ca se vor organiza intalniri zonale intre conducere si candidatii partidului, la care se vor discuta teme de interes pe care Romania trebuie sa le promoveze in UE. O prima intalnire in acest sens va avea loc saptamana viitoare in judetul Dambovita, unde va fi lansat ghidul de mesaje al PLD pentru alegeri.
La PD, pe invers: partidul stă bine, iar liderii - prost
Democraţii luptă cu avânt alături de preşedintele Traian Băsescu pentru introducerea votului uninominal, deşi liderii oficiali ai partidului sunt foarte slab cotaţi în sondaje. Preşedintele PD, Emil Boc, preşedintele executiv, Adriean Videanu, şi chiar secretarul general, Vasile Blaga, sunt sub procentele pe care partidul le are în sondaje.
De exemplu, într-un Barometru al Opiniei Politice realizat luna trecută, de IMAS, liderul PD Emil Boc se „bucura” de încrederea a doar 18 la sută dintre români, în timp
ce partidul pe care se presupune că-l conduce era cotat cu 50 la sută, în cazul în care ar avea loc alegeri parlamentare. De procentele PD este mai aproape preşedintele Traian Băsescu, care conduce topul încrederii cu 56 la sută.
Diferenţa dintre procentele partidului şi cele pe care ei le înregistrează nu-i îngrijoarează însă pe liderii democraţi. În urma unor discuţii interne, s-a lansat ideea că introducerea votului uninominal nu va dezavantaja partidul, deoarece el stă foarte bine la nivelul comunităţilor locale, unde vor fi înfiinţate colegii uninominale.
„Noi avem lideri locali puternici, foarte cunoscuţi şi apreciaţi, şi vom câştiga alegerile uninominale. Unde nu vom avea rezultate bune, vom schimba liderii. Înainte de alegeri vom face sondaje şi nu excludem ipoteza susţinerii unor personalităţi locale care vor fi aduse în partid”, a arătat un lider PD.
De asemenea, conducerea democrată se bazează şi pe faptul că viitoarele alegeri parlamentare vor fi organizate doar la câteva luni după cele locale, care, potrivit unor sondaje interne, ar putea fi câştigate de PD.
Potrivit informaţiilor care circulă prin PD, la alegerile locale vor fi păstrate funcţiile de primari din principalele muncipii şi există mari şanse să fie aduse în portofoliu unele noi, cum ar fi Iaşiul. Totodată, Boc şi ceilalţi membri din conducere cred că le va fi foarte folositoare în campanie
„apropierea” de preşedintele Băsescu.
Unii dintre lideri se aşteaptă ca, în timpul campaniei, şeful statului să ceară poporului să-i dea un Parlament şi un Guvern care să fie de partea sa, pentru a reuşi, astfel, să-şi îndeplinească promisiunile pe care le-a făcut în timpul referendumului.
De exemplu, într-un Barometru al Opiniei Politice realizat luna trecută, de IMAS, liderul PD Emil Boc se „bucura” de încrederea a doar 18 la sută dintre români, în timp
ce partidul pe care se presupune că-l conduce era cotat cu 50 la sută, în cazul în care ar avea loc alegeri parlamentare. De procentele PD este mai aproape preşedintele Traian Băsescu, care conduce topul încrederii cu 56 la sută.
Diferenţa dintre procentele partidului şi cele pe care ei le înregistrează nu-i îngrijoarează însă pe liderii democraţi. În urma unor discuţii interne, s-a lansat ideea că introducerea votului uninominal nu va dezavantaja partidul, deoarece el stă foarte bine la nivelul comunităţilor locale, unde vor fi înfiinţate colegii uninominale.
„Noi avem lideri locali puternici, foarte cunoscuţi şi apreciaţi, şi vom câştiga alegerile uninominale. Unde nu vom avea rezultate bune, vom schimba liderii. Înainte de alegeri vom face sondaje şi nu excludem ipoteza susţinerii unor personalităţi locale care vor fi aduse în partid”, a arătat un lider PD.
De asemenea, conducerea democrată se bazează şi pe faptul că viitoarele alegeri parlamentare vor fi organizate doar la câteva luni după cele locale, care, potrivit unor sondaje interne, ar putea fi câştigate de PD.
Potrivit informaţiilor care circulă prin PD, la alegerile locale vor fi păstrate funcţiile de primari din principalele muncipii şi există mari şanse să fie aduse în portofoliu unele noi, cum ar fi Iaşiul. Totodată, Boc şi ceilalţi membri din conducere cred că le va fi foarte folositoare în campanie
„apropierea” de preşedintele Băsescu.
Unii dintre lideri se aşteaptă ca, în timpul campaniei, şeful statului să ceară poporului să-i dea un Parlament şi un Guvern care să fie de partea sa, pentru a reuşi, astfel, să-şi îndeplinească promisiunile pe care le-a făcut în timpul referendumului.
Oprisan ii cere lui Tariceanu demiterea prefectului si a sefului Politiei Vrancea
Pentru ca politia ancheteaza un primar PSD
Presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, i-a solicitat primului-ministru Calin Popescu Tariceanu sa ii demita „in regim de urgenta“ pe prefectul Ion Oprea, pe seful IPJ Vrancea, comisarul sef Viorel Serbanoiu, precum si alte oficialitati locale. Oprisan denunta astfel „hartuirea“ locuitorilor din Mera „de catre organele represive ale Institutiei Prefectului si Guvernului României“.
Marian Oprisan arata in scrisoarea trimisa premierului ca nu este prima oara cand e nevoit sa sesizeze „incalcarea grava a legii in judetul Vrancea“ chiar de catre cei care ar trebui sa fie garantii respectarii acesteia si solicita luarea unor masuri concrete pentru restabilirea ordinii de drept si respectarea legii. „Faptele extreme care s-au petrecut ma obliga de la bun inceput sa va solicit demiterea in regim de urgenta a prefectului Ion Oprea, sefului Inspectoratului Judetean de Politie Vrancea, sefului Politiei orasului Odobesti, directorului Directiei Silvice Focsani si sefului Oficiului de Cadastru si Publicitate
Imobiliara Vrancea. Solicitarea mea are ca fundament situatia anormala care persista de mai multa vreme la nivelul judetului Vrancea si care a culminat cu hartuirea unor cetateni de catre organele represive ale Institutiei Prefectului si Guvernului României“, se arata in scrisoarea semnata de Oprisan.
Cuiul lui Pepelea este primarul din comuna Mera
Seful administratiei judetene arata ca este vorba de un grup de locuitori ai comunei Mera care detin documente
ce atesta faptul ca sunt proprietari ai unei suprafete de 500 hectare de padure in zona, dar carora le este refuzata sistematic punerea in posesie. „Conform prevederilor legale, aceste persoane au intreprins toate demersurile pentru obtinerea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri, in cele din urma Comisia judeteana de reconstituire a dreptului de proprietate validând solicitarea in cauza. Consecinta fireasca ar fi fost ca Regia Nationala a Padurilor - Directia Silvica Focsani sa puna la dispozitia Comisiei Locale Mera de stabilire a dreptului de proprietate terenul forestier solicitat in vederea punerii in posesie a proprietarilor. Numai ca Directia Silvica a refuzat fara nici o justificare acest lucru si, desi nu avea nici o calitate in aceasta speta, a atacat in instanta hotarârile celor doua comisii, uzând de toate caile de atac pentru a intârzia cât mai mult posibil procesul de retrocedare“, mai arata presedintele Consiliului judetean. Marian Oprisan mai arata ca IPJ Vrancea a trecut la intocmirea abuziva a unor dosare impotriva celor care isi cer drepturile, printre care la loc de cinste sta primarul PSD din comuna Mera.
Presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, i-a solicitat primului-ministru Calin Popescu Tariceanu sa ii demita „in regim de urgenta“ pe prefectul Ion Oprea, pe seful IPJ Vrancea, comisarul sef Viorel Serbanoiu, precum si alte oficialitati locale. Oprisan denunta astfel „hartuirea“ locuitorilor din Mera „de catre organele represive ale Institutiei Prefectului si Guvernului României“.
Marian Oprisan arata in scrisoarea trimisa premierului ca nu este prima oara cand e nevoit sa sesizeze „incalcarea grava a legii in judetul Vrancea“ chiar de catre cei care ar trebui sa fie garantii respectarii acesteia si solicita luarea unor masuri concrete pentru restabilirea ordinii de drept si respectarea legii. „Faptele extreme care s-au petrecut ma obliga de la bun inceput sa va solicit demiterea in regim de urgenta a prefectului Ion Oprea, sefului Inspectoratului Judetean de Politie Vrancea, sefului Politiei orasului Odobesti, directorului Directiei Silvice Focsani si sefului Oficiului de Cadastru si Publicitate
Imobiliara Vrancea. Solicitarea mea are ca fundament situatia anormala care persista de mai multa vreme la nivelul judetului Vrancea si care a culminat cu hartuirea unor cetateni de catre organele represive ale Institutiei Prefectului si Guvernului României“, se arata in scrisoarea semnata de Oprisan.
Cuiul lui Pepelea este primarul din comuna Mera
Seful administratiei judetene arata ca este vorba de un grup de locuitori ai comunei Mera care detin documente
ce atesta faptul ca sunt proprietari ai unei suprafete de 500 hectare de padure in zona, dar carora le este refuzata sistematic punerea in posesie. „Conform prevederilor legale, aceste persoane au intreprins toate demersurile pentru obtinerea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri, in cele din urma Comisia judeteana de reconstituire a dreptului de proprietate validând solicitarea in cauza. Consecinta fireasca ar fi fost ca Regia Nationala a Padurilor - Directia Silvica Focsani sa puna la dispozitia Comisiei Locale Mera de stabilire a dreptului de proprietate terenul forestier solicitat in vederea punerii in posesie a proprietarilor. Numai ca Directia Silvica a refuzat fara nici o justificare acest lucru si, desi nu avea nici o calitate in aceasta speta, a atacat in instanta hotarârile celor doua comisii, uzând de toate caile de atac pentru a intârzia cât mai mult posibil procesul de retrocedare“, mai arata presedintele Consiliului judetean. Marian Oprisan mai arata ca IPJ Vrancea a trecut la intocmirea abuziva a unor dosare impotriva celor care isi cer drepturile, printre care la loc de cinste sta primarul PSD din comuna Mera.
Dincu crede ca PSD si celelalte partide trateaza electoratul cu spatele
Sociologul Grupului de la Cluj critica formatiunile politice pentru ca au devenit “cercuri inchise”.
Vicepresedintele PSD Vasile Dincu a declarat vineri, la Baia Mare, ca este nevoie de reinnoirea partidului si ca partidele din Romania au devenit cercuri inchise, care nu asteapta decit sa se roteasca pentru a ajunge la putere, informeaza NewsIn.
"Ma gindesc la reinnoire in primul rind din perspectiva reformarii si modernizarii structurilor. Un partid nu traieste din entuziasm, ci din structurile sale pe care le are institutionalizate. Asta inseamna organizatii deschise, pentru tineri, fata de intelectuali, care sa polarizeze in jurul lor. E nevoie de organizatii care sa asigure un echilibru intre tineri, intelectuali, batrini si alte categorii. E vorba despre imbunatatirea politica a unui partid, strategic”, a declarat Vasile Dincu.
Vasile Dincu a semnalat faptul ca partidele au devenit cercuri inchise, care nu asteapta decit sa se roteasca pentru a ajunge la putere. In aceasta categorie Dincu a inclus si PSD. El a dat ca exemplu cazul unui profesor, care a fost primit in PSD abia dupa 5 ani de cind a solicitat inscrierea in partid.
Dincu a mai spus ca toate partidele din Romania sint in criza, deoarece sint organizate prost, "cu fata catre lideri si cu fundu’ catre cetateni".
Vasile Dincu i-a indemnat pe social-democratii maramureseni sa ia atitudine in fata conducerii centrale a partidului.
"Trebuie sa promovati idei, sa spuneti ceea ce ginditi. Nu trebuie sa asteptati sa se dea tonul de la Bucuresti. Politica trebuie facuta la firul ierbii. Va dau un exemplu, fondurile europene nu vor mai veni de la Bucuresti, ci prin proiectele intocmite la nivelul comunitatilor locale. In plus
, vom asista la descentralizare", a declarat Vasile Dincu. El a mai aratat ca intre conducerea partidului si corpul partidului exista un clivaj, astfel incit unele adevaruri care ar trebui rostite nu trec de bariera, raminind in interiorul partidului.
Prezent la Baia Mare, la un seminar pe tema social democratiei, Dincu a afirmat ca este nevoie ca si membrii PSD din teritoriu sa promoveze idei si sa spuna ceea ce gindesc.
Vicepresedintele PSD Vasile Dincu a declarat vineri, la Baia Mare, ca este nevoie de reinnoirea partidului si ca partidele din Romania au devenit cercuri inchise, care nu asteapta decit sa se roteasca pentru a ajunge la putere, informeaza NewsIn.
"Ma gindesc la reinnoire in primul rind din perspectiva reformarii si modernizarii structurilor. Un partid nu traieste din entuziasm, ci din structurile sale pe care le are institutionalizate. Asta inseamna organizatii deschise, pentru tineri, fata de intelectuali, care sa polarizeze in jurul lor. E nevoie de organizatii care sa asigure un echilibru intre tineri, intelectuali, batrini si alte categorii. E vorba despre imbunatatirea politica a unui partid, strategic”, a declarat Vasile Dincu.
Vasile Dincu a semnalat faptul ca partidele au devenit cercuri inchise, care nu asteapta decit sa se roteasca pentru a ajunge la putere. In aceasta categorie Dincu a inclus si PSD. El a dat ca exemplu cazul unui profesor, care a fost primit in PSD abia dupa 5 ani de cind a solicitat inscrierea in partid.
Dincu a mai spus ca toate partidele din Romania sint in criza, deoarece sint organizate prost, "cu fata catre lideri si cu fundu’ catre cetateni".
Vasile Dincu i-a indemnat pe social-democratii maramureseni sa ia atitudine in fata conducerii centrale a partidului.
"Trebuie sa promovati idei, sa spuneti ceea ce ginditi. Nu trebuie sa asteptati sa se dea tonul de la Bucuresti. Politica trebuie facuta la firul ierbii. Va dau un exemplu, fondurile europene nu vor mai veni de la Bucuresti, ci prin proiectele intocmite la nivelul comunitatilor locale. In plus
, vom asista la descentralizare", a declarat Vasile Dincu. El a mai aratat ca intre conducerea partidului si corpul partidului exista un clivaj, astfel incit unele adevaruri care ar trebui rostite nu trec de bariera, raminind in interiorul partidului.
Prezent la Baia Mare, la un seminar pe tema social democratiei, Dincu a afirmat ca este nevoie ca si membrii PSD din teritoriu sa promoveze idei si sa spuna ceea ce gindesc.
Vicepresedinte nou la CEC
NUMIRE. Gheorghe Carabasan, fost director in cadrul Alpha Bank Romania, a fost numit in functia de vicepresedinte al Consiliului de Administratie al CEC, hotararea fiind aprobata formal in adunarea actionarilor institutiei de credit
, al carei capital este controlat integral de stat.
Gheorghe Carabasan a detinut functiile de director si vicepresedinte in cadrul Bancii Romane de Comert Exterior, Eximbank si Alpha Bank. Actualul presedinte al CEC, Radu Gratian Ghetea, vine tot de la Alpha Bank. Pana la mijlocul lunii mai, Ghetea a fost presedintele Alpha Bank.
, al carei capital este controlat integral de stat.
Gheorghe Carabasan a detinut functiile de director si vicepresedinte in cadrul Bancii Romane de Comert Exterior, Eximbank si Alpha Bank. Actualul presedinte al CEC, Radu Gratian Ghetea, vine tot de la Alpha Bank. Pana la mijlocul lunii mai, Ghetea a fost presedintele Alpha Bank.
Salariul mediu pe economie - 1.000 de euro - în 2020
Salariul mediu net va urca la 500 de euro până în anul 2014 şi va ajunge la 1.000 de euro în 2020, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă susţinută la Mamaia, ministrul economiei
şi finanţelor, Varujan Vosganian. "Atunci vom putea spune că România va fi o ţară mediu dezvoltată. Creşterea pensiilor asigură subzistenţa, dar lecuirea de sărăcie este responsabilitatea oamenilor, nu a statului", a afirmat ministrul Vosganian.
şi finanţelor, Varujan Vosganian. "Atunci vom putea spune că România va fi o ţară mediu dezvoltată. Creşterea pensiilor asigură subzistenţa, dar lecuirea de sărăcie este responsabilitatea oamenilor, nu a statului", a afirmat ministrul Vosganian.
Cumparam curent din Republica Moldova
Societatea de distributie E.ON Moldova, detinuta majoritar de compania
germana E.ON, va importa energie
electrica din Republica Moldova.
Prin doua linii din nordul si sudul Moldovei, E.ON va importa curent electric de la vecinii de peste Prut. Operatiunea se va desfasura in sistem “insula”, din cauza faptului ca Uniunea Europeana interzice tarilor membre UCTE (Union for the Co-ordination of Transmission of Electricity - din care face parte si Romania) sa importe energie din tari care nu fac parte din aceasta structura, cum este si cazul Republicii Moldova. Sistemul “insula” presupune separarea unei zone din reteaua romaneasca urmind ca acest sector sa fie alimentat cu energie din alta tara. "Am vrut sa importam energie din Republica Moldova. Initial, Transelectrica nu ne-a dat voie, din motive tehnice sau de alta natura, insa acum discutiile merg bine. Putem importa prin doua linii, in nordul si sudul Moldovei, in sistem de insula. Statele estice incearca sa inchida piata, ca un fel de protectie a producatorilor de energie din tara respectiva, pentru ca, daca ar deschide piata, ar intra energie mai ieftina din alte zone. Asteptam crearea pietei regionale de energie, pentru aparitia de noi interconexiuni transfrontaliere, care sa preseze si producatorii de la noi", a declarat Ferenz Csulak, director general adjunct al E.ON Moldova Distributie.
E.ON Moldova, detinuta de firma
germana E.ON, importa deja electricitate de la compania EST, de asemenea controlata de E.ON Germania, insa doar pentru clientii eligibili, potrivit Monicai Covaliu, seful departamentului de reglementare a afacerilor din cadrul E.ON Energie Romania. In rest, firma achizitioneaza energie de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica, termocentrale si complexurile energetice din Oltenia. Totodata, compania intimpina o serie de dificultati in procurarea energiei, intrucit productia Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie din Romania si cu cele mai mici costuri, si a Nuclerelectrica sint reduse, ca urmare a scaderii debitelor riurilor si Dunarii din cauza secetei.
germana E.ON, va importa energie
electrica din Republica Moldova.
Prin doua linii din nordul si sudul Moldovei, E.ON va importa curent electric de la vecinii de peste Prut. Operatiunea se va desfasura in sistem “insula”, din cauza faptului ca Uniunea Europeana interzice tarilor membre UCTE (Union for the Co-ordination of Transmission of Electricity - din care face parte si Romania) sa importe energie din tari care nu fac parte din aceasta structura, cum este si cazul Republicii Moldova. Sistemul “insula” presupune separarea unei zone din reteaua romaneasca urmind ca acest sector sa fie alimentat cu energie din alta tara. "Am vrut sa importam energie din Republica Moldova. Initial, Transelectrica nu ne-a dat voie, din motive tehnice sau de alta natura, insa acum discutiile merg bine. Putem importa prin doua linii, in nordul si sudul Moldovei, in sistem de insula. Statele estice incearca sa inchida piata, ca un fel de protectie a producatorilor de energie din tara respectiva, pentru ca, daca ar deschide piata, ar intra energie mai ieftina din alte zone. Asteptam crearea pietei regionale de energie, pentru aparitia de noi interconexiuni transfrontaliere, care sa preseze si producatorii de la noi", a declarat Ferenz Csulak, director general adjunct al E.ON Moldova Distributie.
E.ON Moldova, detinuta de firma
germana E.ON, importa deja electricitate de la compania EST, de asemenea controlata de E.ON Germania, insa doar pentru clientii eligibili, potrivit Monicai Covaliu, seful departamentului de reglementare a afacerilor din cadrul E.ON Energie Romania. In rest, firma achizitioneaza energie de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica, termocentrale si complexurile energetice din Oltenia. Totodata, compania intimpina o serie de dificultati in procurarea energiei, intrucit productia Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie din Romania si cu cele mai mici costuri, si a Nuclerelectrica sint reduse, ca urmare a scaderii debitelor riurilor si Dunarii din cauza secetei.
In sfarsit, vin americanii! Automobile Craiova devine uzina Ford
Contractul de privatizare al producatorului de autoturisme din Banie e ca si parafat
Preluarea uzinei Automobile Craiova de catre americanii de la Ford Motor Company este aproape certa. „Sunt sigur peste 90% ca oferta Ford va fi acceptata si vom finaliza contractul de privatizare“, a declarat, ieri, secretarul de stat Sebastian Vladescu, dupa validarea documentelor de participare depuse de singurul ofertant. Contractul ar putea fi parafat pana la 1 septembrie. Potrivit unor analisti ai pietei auto, valoarea companiei
este de aproximativ 800 milioane de euro, avand in vedere investitiile de cateva sute de milioane de dolari efectuate pana acum la Daewoo Craiova.
Preluarea uzinei Automobile Craiova de catre americanii de la Ford Motor Company este aproape sigura. “Peste 90% sunt sigur ca oferta Ford va fi acceptata si vom finaliza contractul de privatizare”, a declarat ieri secretarul de stat Sebastian Vladescu, dupa validarea documentelor de participare depuse de singurul ofertant. Contractul ar putea fi parafat påna la 1 septembrie.
Producatorul de automobile Ford Motor a intrat de ieri in linie dreapta in cursa pentru privatizarea uzinei Automobile Craiova. Comisia de privatizare a fabricii craiovene a verificat documentele
de participare depuse de catre americani, iar acestea sunt conforme cu cele solicitate. Urmatoarea etapa va incepe luni, cand comisia va deschide oferta tehnica si pe cea financiara, dupa cum a precizat Sebastian Vladescu, presedintele comisiei desemnate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), citat de Mediafax. Tot luni, membrii comisiei vor incepe negocierile cu Ford, iar tranzactia ar putea fi finalizata pana la 1 septembrie. “Peste 90% sunt sigur ca oferta va fi acceptata si vom finaliza contractul de privatizate”, este de parere Sebastian Vladescu. Potrivit unor analisti ai pietei auto, valoarea companiei este de aproximativ 800 milioane de euro, avand in vedere investitiile de cateva sute de milioane de dolari efectuate la Daewoo Craiova. Vladescu este optimist in legatura cu finalizarea tranzactiei. “Cred ca povestea CEC nu se va repeta in cazul Automobile Craiova. Acest proces nu se va impiedica de pretul oferit de Ford”, a declarat Sebastian Vladescu. Daca vor fi probleme, acestea vor decurge din chestiunea ajutorului de stat sau a datoriilor istorice, a conchis oficialul.
Unitate de productie la nivel mondial
Uzina de la Craiova va juca un rol important in planurile de extindere ale producatorului american de automobile. Ford ar putea transforma fabrica intr-o unitate de productie la nivel mondial, a declarat presedintele producatorului american, John Fleming. Autovehiculele fabricate la Craiova se vor adauga astfel la cele 1,86 milioane produse anual in Europa de catre Ford, in cele sapte unitati de productie. El apreciaza ca, dupa preluarea uzinei craiovene, activitatea furnizorilor de subansambluri in zona va creste semnificativ. In prezent, uzina dispune de 66 de furnizori
interni în 20 de judete.
Automobile Craiova are o capacitate de productie anuala de 100.000 de vehicule, 240.000 de motoare si 160.000 de cutii de viteze, capabilitati utilizate partial pâna acum.
Potrivit datelor furnizate de catre AVAS, compania a produs
în total circa 250.000 de autoturisme pana acum, gama de modele fiind constituita, pe parcursul mai multor ani, din Cielo, Espero, Tico, Damas, Leganza, Nubira, Musso, Korando, Matiz si Tacuma. In privinta altor produse, bilantul indica o productie totala de 600.000 motoare de 1,4, 1,5 si 1,6 litri si aproape 800.000 cutii de viteze manual.
Facilitatile pentru Ford, conform legislatiei europene
Ford ar putea beneficia de facilitati din partea statului, a precizat Sebastian Vladescu. Acestea vor fi insa acordate doar conform legislatiei europene si numai daca investitorul le va solicita.
Preluarea uzinei Automobile Craiova de catre americanii de la Ford Motor Company este aproape certa. „Sunt sigur peste 90% ca oferta Ford va fi acceptata si vom finaliza contractul de privatizare“, a declarat, ieri, secretarul de stat Sebastian Vladescu, dupa validarea documentelor de participare depuse de singurul ofertant. Contractul ar putea fi parafat pana la 1 septembrie. Potrivit unor analisti ai pietei auto, valoarea companiei
este de aproximativ 800 milioane de euro, avand in vedere investitiile de cateva sute de milioane de dolari efectuate pana acum la Daewoo Craiova.
Preluarea uzinei Automobile Craiova de catre americanii de la Ford Motor Company este aproape sigura. “Peste 90% sunt sigur ca oferta Ford va fi acceptata si vom finaliza contractul de privatizare”, a declarat ieri secretarul de stat Sebastian Vladescu, dupa validarea documentelor de participare depuse de singurul ofertant. Contractul ar putea fi parafat påna la 1 septembrie.
Producatorul de automobile Ford Motor a intrat de ieri in linie dreapta in cursa pentru privatizarea uzinei Automobile Craiova. Comisia de privatizare a fabricii craiovene a verificat documentele
de participare depuse de catre americani, iar acestea sunt conforme cu cele solicitate. Urmatoarea etapa va incepe luni, cand comisia va deschide oferta tehnica si pe cea financiara, dupa cum a precizat Sebastian Vladescu, presedintele comisiei desemnate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), citat de Mediafax. Tot luni, membrii comisiei vor incepe negocierile cu Ford, iar tranzactia ar putea fi finalizata pana la 1 septembrie. “Peste 90% sunt sigur ca oferta va fi acceptata si vom finaliza contractul de privatizate”, este de parere Sebastian Vladescu. Potrivit unor analisti ai pietei auto, valoarea companiei este de aproximativ 800 milioane de euro, avand in vedere investitiile de cateva sute de milioane de dolari efectuate la Daewoo Craiova. Vladescu este optimist in legatura cu finalizarea tranzactiei. “Cred ca povestea CEC nu se va repeta in cazul Automobile Craiova. Acest proces nu se va impiedica de pretul oferit de Ford”, a declarat Sebastian Vladescu. Daca vor fi probleme, acestea vor decurge din chestiunea ajutorului de stat sau a datoriilor istorice, a conchis oficialul.
Unitate de productie la nivel mondial
Uzina de la Craiova va juca un rol important in planurile de extindere ale producatorului american de automobile. Ford ar putea transforma fabrica intr-o unitate de productie la nivel mondial, a declarat presedintele producatorului american, John Fleming. Autovehiculele fabricate la Craiova se vor adauga astfel la cele 1,86 milioane produse anual in Europa de catre Ford, in cele sapte unitati de productie. El apreciaza ca, dupa preluarea uzinei craiovene, activitatea furnizorilor de subansambluri in zona va creste semnificativ. In prezent, uzina dispune de 66 de furnizori
interni în 20 de judete.
Automobile Craiova are o capacitate de productie anuala de 100.000 de vehicule, 240.000 de motoare si 160.000 de cutii de viteze, capabilitati utilizate partial pâna acum.
Potrivit datelor furnizate de catre AVAS, compania a produs
în total circa 250.000 de autoturisme pana acum, gama de modele fiind constituita, pe parcursul mai multor ani, din Cielo, Espero, Tico, Damas, Leganza, Nubira, Musso, Korando, Matiz si Tacuma. In privinta altor produse, bilantul indica o productie totala de 600.000 motoare de 1,4, 1,5 si 1,6 litri si aproape 800.000 cutii de viteze manual.
Facilitatile pentru Ford, conform legislatiei europene
Ford ar putea beneficia de facilitati din partea statului, a precizat Sebastian Vladescu. Acestea vor fi insa acordate doar conform legislatiei europene si numai daca investitorul le va solicita.
Fostii proprietari vor primi primele actiuni Transelectrica
Fostii proprietari de imobile care nu au putut fi despagubiti in natura si au optat pentru plata sub forma de actiuni la firmele de stat vor primi, luni, 9 iulie, primele adeverinte de actionar la compania
Transelectrica. Ministrul Economiei
si Finantelor a transmis celor circa 700 de fosti proprietari de imobile nationalizate care au cerut despagubiri in actiuni, propuneri de a accepta plata sub forma de titluri Transelectrica, reprezentind 4,09% din capitalul firmei
. Valoarea nominala a titlurilor este de 29,9 milioane de lei, iar valoarea de piata este de peste 140 de milioane de lei, conform celor mai recente cotatii ale titlurilor Transelectrica la Bursa de Valori Bucuresti. Proprietarii indreptatiti vor primi un anumit numar de actiuni, valoarea unui titlu fiind stabilita la 31,54 lei, ca medie ponderata a cotatiilor bursiere din ultimele trei luni.
Transelectrica. Ministrul Economiei
si Finantelor a transmis celor circa 700 de fosti proprietari de imobile nationalizate care au cerut despagubiri in actiuni, propuneri de a accepta plata sub forma de titluri Transelectrica, reprezentind 4,09% din capitalul firmei
. Valoarea nominala a titlurilor este de 29,9 milioane de lei, iar valoarea de piata este de peste 140 de milioane de lei, conform celor mai recente cotatii ale titlurilor Transelectrica la Bursa de Valori Bucuresti. Proprietarii indreptatiti vor primi un anumit numar de actiuni, valoarea unui titlu fiind stabilita la 31,54 lei, ca medie ponderata a cotatiilor bursiere din ultimele trei luni.
Eticheta nu iese la spalat
oana Lupea: "Sistemul de justitie va pierde credibilitate, dar Adrian Nastase nu va capata niciun strop de simpatie".
Adrian Nastase viseaza cu ochii deschisi ca, odata ce-si rezolva problemele in Justitie, are drumul deschis spre inaltimile politicii. Decizia Curtii Constitutionale, in urma careia, in cel mai bun caz, ancheta in dosarul Zambaccian va fi luata de la capat, ii da aripi.
Simte deja aerul rarefiat al cabinetelor izolate fonic din Downing Street sau de la Casa Alba. Din naivitate, Nastase mizeaza pe neatentia opiniei publice la detalii, respectiv la acela ca instanta nu s-a pronuntat pe fond.
Ca dovada, liberalul Mircea Ionescu Quintus, a carui opera de sute de pagini de istorioare despre prieteni si cunoscuti a fost clasificata de CNSAS la „politie politica”, isi revendica un trecut curat pe baza unui proces castigat pe procedura.
Adrian Nastase nu a invatat insa lectia ca perceptia este mai importanta decat realitatea in politica si ca oamenii vor considera mai degraba ca justitia este impotenta si corupta decat ca fostul premier este neintinat.
Sistemul de justitie va pierde credibilitate, dar Nastase nu va capata niciun strop de simpatie: declansarea anchetelor n-a facut altceva decat sa confirme suspiciunea generala.
Poate ca Adrian Nastase nu este cel mai corupt politician din Romania. Anchetatorii nu l-au agatat decat in doua cauze pentru primire de foloase necuvenite. Cel putin un ministru al fostei administratii este implicat in afaceri
la fel de grele: Dan Ioan Popescu, ale carui urme sunt adulmecate in dosarul „Energia” si care si-a cumparat, ani buni, imunitatea
in presa cu publicitate de stat.
Fostul premier era insa „sapte case”, „arogantul”, cel mai vizibil si cel mai puternic. I-au fost atribuite proprietati care apartineau probabil altor lideri sau clienti ai PSD, pe seama coruptiei lui, oamenii au creat legende si bancuri
. Spre exemplu, in timpul
alegerilor din 2004 se spunea ca, daca Adrian Nastase le va castiga, statiunea Olimp va fi a lui. Pentru ca si coruptia, un concept, trebuia sa poarte un nume si o fata, i s-a spus „Adrian Nastase”.
Eticheta de coruptul Romaniei, aplicata de opinia publica potrivit „sondatorilor”, nu se va sterge doar cu o hotarare judecatoreasca, si aceea pronuntata pe motive de procedura. Un consultant politic observa ca, in Romania, nu conteaza decat „premiantul”. Si cum in ultimii doi ani nimeni nu i-a smuls de pe crestet coronita de corupt, trambitata intoarcere a lui Adrian Nastase in politica este imposbila.
Niciun alt politician nu este perceput la fel de veros ca Adrian Nastase, nici macar Viorel Hrebenciuc, iar Dinu Patriciu a avut inteligenta sa se automarginalizeze in PNL pentru ca imaginea de partid corupt a PSD sa nu se transmita si liberalilor.
Nici macar social-democratii care cred ca partidul ar avea nevoie de un „Adrian Nastase” nu i-ar pregati o petrecere de bun-venit. De bine, de rau, PSD a izbutit sa-si mai pliveasca partidul de buruieni, cel putin la varf. Iar „curatarea” fostului premier in Justitie nu este o operatiune incheiata, in ciuda deciziei arbitrare a Curtii Constitutionale. Ce partid isi mai doreste un politician cu pantofii tociti pe treptele Parchetului?
Adrian Nastase viseaza cu ochii deschisi ca, odata ce-si rezolva problemele in Justitie, are drumul deschis spre inaltimile politicii. Decizia Curtii Constitutionale, in urma careia, in cel mai bun caz, ancheta in dosarul Zambaccian va fi luata de la capat, ii da aripi.
Simte deja aerul rarefiat al cabinetelor izolate fonic din Downing Street sau de la Casa Alba. Din naivitate, Nastase mizeaza pe neatentia opiniei publice la detalii, respectiv la acela ca instanta nu s-a pronuntat pe fond.
Ca dovada, liberalul Mircea Ionescu Quintus, a carui opera de sute de pagini de istorioare despre prieteni si cunoscuti a fost clasificata de CNSAS la „politie politica”, isi revendica un trecut curat pe baza unui proces castigat pe procedura.
Adrian Nastase nu a invatat insa lectia ca perceptia este mai importanta decat realitatea in politica si ca oamenii vor considera mai degraba ca justitia este impotenta si corupta decat ca fostul premier este neintinat.
Sistemul de justitie va pierde credibilitate, dar Nastase nu va capata niciun strop de simpatie: declansarea anchetelor n-a facut altceva decat sa confirme suspiciunea generala.
Poate ca Adrian Nastase nu este cel mai corupt politician din Romania. Anchetatorii nu l-au agatat decat in doua cauze pentru primire de foloase necuvenite. Cel putin un ministru al fostei administratii este implicat in afaceri
la fel de grele: Dan Ioan Popescu, ale carui urme sunt adulmecate in dosarul „Energia” si care si-a cumparat, ani buni, imunitatea
in presa cu publicitate de stat.
Fostul premier era insa „sapte case”, „arogantul”, cel mai vizibil si cel mai puternic. I-au fost atribuite proprietati care apartineau probabil altor lideri sau clienti ai PSD, pe seama coruptiei lui, oamenii au creat legende si bancuri
. Spre exemplu, in timpul
alegerilor din 2004 se spunea ca, daca Adrian Nastase le va castiga, statiunea Olimp va fi a lui. Pentru ca si coruptia, un concept, trebuia sa poarte un nume si o fata, i s-a spus „Adrian Nastase”.
Eticheta de coruptul Romaniei, aplicata de opinia publica potrivit „sondatorilor”, nu se va sterge doar cu o hotarare judecatoreasca, si aceea pronuntata pe motive de procedura. Un consultant politic observa ca, in Romania, nu conteaza decat „premiantul”. Si cum in ultimii doi ani nimeni nu i-a smuls de pe crestet coronita de corupt, trambitata intoarcere a lui Adrian Nastase in politica este imposbila.
Niciun alt politician nu este perceput la fel de veros ca Adrian Nastase, nici macar Viorel Hrebenciuc, iar Dinu Patriciu a avut inteligenta sa se automarginalizeze in PNL pentru ca imaginea de partid corupt a PSD sa nu se transmita si liberalilor.
Nici macar social-democratii care cred ca partidul ar avea nevoie de un „Adrian Nastase” nu i-ar pregati o petrecere de bun-venit. De bine, de rau, PSD a izbutit sa-si mai pliveasca partidul de buruieni, cel putin la varf. Iar „curatarea” fostului premier in Justitie nu este o operatiune incheiata, in ciuda deciziei arbitrare a Curtii Constitutionale. Ce partid isi mai doreste un politician cu pantofii tociti pe treptele Parchetului?
Primiţi cu Steaua României?
„Steaua României”, cea mai înaltă distincţie a ţării, a ajuns subiectul unui proces penibil la Curtea de Apel, de parcă ar fi o motoretă vândută fără acte, în târg la Buhuşi. Decoraţia respectivă i-a fost acordată lui C.V. Tudor de Ion Iliescu pentru merite deosebite în dezvoltarea democraţiei şi integrarea României în NATO. Iniţial, în spiritul dezvoltării democraţiei, liderul PRM îl numise pe cel care i-a prins „Steaua” în piept şandrama bolşevică, cârpă kaghebistă, ţigan rusificat, dar meritele sunt merite. Ulterior, Traian Băsescu i-a retras decoraţia lui C.V. Tudor. Acesta a apelat la Justiţie, iar Curtea de Apel a suspendat acţiunea de retragere a actualului preşedinte.
Dincolo de discuţia dacă C.V. Tudor, campionul înjurăturilor din politica românească, merită decoraţia care a fost acordată şi lui Kofi Annan sau reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, procesul în sine marchează falimentul sistemului românesc de ordine şi medalii.
Deja lista celor decoraţi e o înşiruire de personaje uluitoare, multe căutate de Poliţie. Astfel, printre cei care au primit „Steaua României” se numără şi celebrul Mihai Necolaiciuc, ţeparul care a dat CFR-ului o gaură de aproape un miliard de euro. Omul a primit distincţia din mâna lui Emil Constantinescu, la propunerea Ancăi Boagiu, pe atunci ministru al Transporturilor, probabil pentru că a dus furăciunile pe bani
publici pe noi culmi ale neruşinării. Necolaiciuc este cel care a dotat calea ferată cu nişte utile costume de scafandru şi a transformat complexul Astoria într-un Taj Mahal, unde o pernă era evaluată la 48 de milioane de lei.
Dar performerul în domeniu rămâne Ion Iliescu, care a dat decoraţii la tot poporul, acordând în total peste 66.000 de ordine, medalii şi distincţii. Pur şi simplu, Iliescu decora într-un asemenea ritm încât Monetăria Statului a fost depăşită de situaţie, nemaireuşind să livreze la timp kilogramele de medalii. Că această ploaie de distincţii a căzut peste şoferi sau secretarele unor senatori, n-ar fi nimic.
În fond, ce e un „Serviciu credincios” când ştii să faci o cafea dumnezeiască şi ştii să-i citeşti în ochi dorinţele şefului? Mai grav a fost faptul că decoraţiile au fost folosite pe post de peşcheşuri cu care s-au achitat obligaţii politice, familiale sau de altă natură. Aşa a primit o distincţie Daciana Sârbu, fiica tatălui său, ministrul Ilie Sârbu, pentru „profesionalism în derularea reformelor”. N-a fost uitată nici Rodica Odobescu, fostă directoare Tarom. Compania
era într-o aripă, dar d-na Odobescu s-a distins prin faptul că era cumnata lui Năstase. Constantin Sava, secretar al Senatului, avea un membru credincios cu care alerga angajatele instituţiei, stârnind un scandal sexual
care l-a făcut eligibil pentru o decoraţie.
Alături de Necolaiciuc au mai primit medalii şi Ion Dumitru, fost director al Romsilva, care a dat un tun regiei cu tancul, maşinărie botezată buldozer achiziţionată cu un adaos comercial de 1.700 la sută, şi Traian Oprea, director al Hidroelectrica, care a semnat contractele şi actele de naştere ale băieţilor deştepţi din energie
. Nu trebuie uitat Dorinel Mucea, zis mâna lui DIP, cercetat în prezent în cazul privatizărilor strategice, şi Irina Jianu, fost secretar de stat implicată în scandalul termopanelor lui Năstase. Categoria foşti activişti, foşti securişti e ilustrată de Vasile Bulucea, pe vremuri activist PCR de frunte, şi de magistratul Alexandru Ţuculeanu. Procurorul a instrumentat pe vremea lui Ceauşescu dosarul disidentului Gheorghe Ursu şi, pe vremea lui Iliescu, a primit „Serviciul credincios” pentru „merite avute în îndeplinirea cu imparţialitate a actului de justiţie”.
O parte dintre aceste personaje au primit decoraţii care, pe vreme de război, se acordau ofiţerilor ce se distingeau în lupte directe cu inamicul. Acum, în multe cazuri, singura calitate a celor decoraţi e faptul că s-au distins în diverse lupte politice. Decorarea lor a fost posibilă şi datorită faptului că în România nu sunt, cum există în Spania, de exemplu, mai multe filtre-recomandări pentru primirea unei distincţii. Dar, în final, această inflaţie de medalii le transformă pe toate, la grămadă, în simple tinichele colorate.
Dincolo de discuţia dacă C.V. Tudor, campionul înjurăturilor din politica românească, merită decoraţia care a fost acordată şi lui Kofi Annan sau reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, procesul în sine marchează falimentul sistemului românesc de ordine şi medalii.
Deja lista celor decoraţi e o înşiruire de personaje uluitoare, multe căutate de Poliţie. Astfel, printre cei care au primit „Steaua României” se numără şi celebrul Mihai Necolaiciuc, ţeparul care a dat CFR-ului o gaură de aproape un miliard de euro. Omul a primit distincţia din mâna lui Emil Constantinescu, la propunerea Ancăi Boagiu, pe atunci ministru al Transporturilor, probabil pentru că a dus furăciunile pe bani
publici pe noi culmi ale neruşinării. Necolaiciuc este cel care a dotat calea ferată cu nişte utile costume de scafandru şi a transformat complexul Astoria într-un Taj Mahal, unde o pernă era evaluată la 48 de milioane de lei.
Dar performerul în domeniu rămâne Ion Iliescu, care a dat decoraţii la tot poporul, acordând în total peste 66.000 de ordine, medalii şi distincţii. Pur şi simplu, Iliescu decora într-un asemenea ritm încât Monetăria Statului a fost depăşită de situaţie, nemaireuşind să livreze la timp kilogramele de medalii. Că această ploaie de distincţii a căzut peste şoferi sau secretarele unor senatori, n-ar fi nimic.
În fond, ce e un „Serviciu credincios” când ştii să faci o cafea dumnezeiască şi ştii să-i citeşti în ochi dorinţele şefului? Mai grav a fost faptul că decoraţiile au fost folosite pe post de peşcheşuri cu care s-au achitat obligaţii politice, familiale sau de altă natură. Aşa a primit o distincţie Daciana Sârbu, fiica tatălui său, ministrul Ilie Sârbu, pentru „profesionalism în derularea reformelor”. N-a fost uitată nici Rodica Odobescu, fostă directoare Tarom. Compania
era într-o aripă, dar d-na Odobescu s-a distins prin faptul că era cumnata lui Năstase. Constantin Sava, secretar al Senatului, avea un membru credincios cu care alerga angajatele instituţiei, stârnind un scandal sexual
care l-a făcut eligibil pentru o decoraţie.
Alături de Necolaiciuc au mai primit medalii şi Ion Dumitru, fost director al Romsilva, care a dat un tun regiei cu tancul, maşinărie botezată buldozer achiziţionată cu un adaos comercial de 1.700 la sută, şi Traian Oprea, director al Hidroelectrica, care a semnat contractele şi actele de naştere ale băieţilor deştepţi din energie
. Nu trebuie uitat Dorinel Mucea, zis mâna lui DIP, cercetat în prezent în cazul privatizărilor strategice, şi Irina Jianu, fost secretar de stat implicată în scandalul termopanelor lui Năstase. Categoria foşti activişti, foşti securişti e ilustrată de Vasile Bulucea, pe vremuri activist PCR de frunte, şi de magistratul Alexandru Ţuculeanu. Procurorul a instrumentat pe vremea lui Ceauşescu dosarul disidentului Gheorghe Ursu şi, pe vremea lui Iliescu, a primit „Serviciul credincios” pentru „merite avute în îndeplinirea cu imparţialitate a actului de justiţie”.
O parte dintre aceste personaje au primit decoraţii care, pe vreme de război, se acordau ofiţerilor ce se distingeau în lupte directe cu inamicul. Acum, în multe cazuri, singura calitate a celor decoraţi e faptul că s-au distins în diverse lupte politice. Decorarea lor a fost posibilă şi datorită faptului că în România nu sunt, cum există în Spania, de exemplu, mai multe filtre-recomandări pentru primirea unei distincţii. Dar, în final, această inflaţie de medalii le transformă pe toate, la grămadă, în simple tinichele colorate.
Să şofaţi bine!
La ce bun camere video
? Nici vitezomanii nu se mai sperie.
Ne-am învăţat să ne plângem amarul: ce ţară avem! Punem placa amarului naţional ori de câte ori tragediile, corupţia sistemică, ori greaţa funcţionarului de la ghişeu ne irită oxigenul în care suntem nevoiţi să trăim fără mască de protecţie. De bună seamă că sintagma asta fatalistă ne oblojeşte întrucâtva din rănile cotidiene pe care suntem condamnaţi să le suportăm aievea în patria bunului plac. Ne complacem în acelaşi pansament neputincios: Ce Dumnezeu să facem? Dar, oare, chiar nu mai putem face nimic?
Dacă privim filmul nebuniei de ieri de pe Autostrada Soarelui, pare că nu avem ieşire. Ce fel de Românie, alta decât de esenţă bandustană, ne descrie carambolul tragic de pe Autostrada Soarelui Apune (ar trebui rebotezată în Autostrada Întunericului)? Unde era ieri celebra Poliţie a Autostrăzii, ghiftuită din buzunarele noastre, pentru a ne garanta siguranţa drumului spre litoral şi viceversa? La ce bun camere de luat vederi? Nici vitezomanii nu se mai sperie. La ce bun patrule, elicoptere, uniforme, birouri, dotări, bugete – toate zămislite după calapod euro – dacă niciun pârlit de "Stop circulaţia" nu eşti în stare să faci? În "Europa" altora, dincolo de axa Borş-Nădlac-Cenad, orice "buchon", accident, incident este anunţat cu kilometri buni înainte ca şoferii să ajungă la locul impasului. Cei care au călătorit pe autostrăzile ţărilor partenere din UE au fost stresaţi probabil de insistenţa anunţurilor gen "Atenţie, accident la kilometrul X!". La noi a fost, iată, nevoie din nou de tributul vieţii pentru a ne redescoperi, a câta oară?, neaoşa noastră neputinţă iresponsabilă. Ce combinaţie mai românească poate inventa cineva decât coşmarul de pe Autostrada Bucureşti-Constanţa?
La doi paşi de şosea arde miriştea! Nişte băieţi se distrau cu focul. Mare sfârâială! Ce să le pese lor de scrum, de şoferi, de morţi! Poliţia Autostrăzii vede fumul, dar nu opreşte circulaţia. Şoferii îşi văd de viteza girată prin intenţia guvernului de a îmblânzi Codul Rutier. Intră cu mii de cai putere în fumul care învăluie drumul. Primul accident. Poliţia Autostrăzii există, dar tot nu închide traficul. Şoferii calcă senin pedala. Primul mort. Răniţi grav. Abia acum e STOP! Tardiv. Urmează pasa de responsabilitate. E de vină bricheta. Ba nu, vântul. Încălzirea globală. Topirea gheţarilor. A, să nu uităm, calota polară. Acuză cineva Administraţia Drumurilor, pentru că nu avertizează. Păi, panourile avertizoare nu funcţionează? De ce? "S-a furat cablul". Bine, bine, dar măcar să telefoneze cineva. "Telefoanele de urgenţă de la marginea şoselei nu mai există". ??!!! "Au fost furate". Aha. Da’ mai e ceva care "nu s-a furat"? Nu. Avem denumiri pompoase de instituţii (auzi, Poliţia Autostrăzii!), şi cam atât. Nimic profund. Avem legi. Nu lege şi ordine. Politicieni, nu politică normală. Asta-i esenţa României spoite de UE. Să şofaţi bine!
? Nici vitezomanii nu se mai sperie.
Ne-am învăţat să ne plângem amarul: ce ţară avem! Punem placa amarului naţional ori de câte ori tragediile, corupţia sistemică, ori greaţa funcţionarului de la ghişeu ne irită oxigenul în care suntem nevoiţi să trăim fără mască de protecţie. De bună seamă că sintagma asta fatalistă ne oblojeşte întrucâtva din rănile cotidiene pe care suntem condamnaţi să le suportăm aievea în patria bunului plac. Ne complacem în acelaşi pansament neputincios: Ce Dumnezeu să facem? Dar, oare, chiar nu mai putem face nimic?
Dacă privim filmul nebuniei de ieri de pe Autostrada Soarelui, pare că nu avem ieşire. Ce fel de Românie, alta decât de esenţă bandustană, ne descrie carambolul tragic de pe Autostrada Soarelui Apune (ar trebui rebotezată în Autostrada Întunericului)? Unde era ieri celebra Poliţie a Autostrăzii, ghiftuită din buzunarele noastre, pentru a ne garanta siguranţa drumului spre litoral şi viceversa? La ce bun camere de luat vederi? Nici vitezomanii nu se mai sperie. La ce bun patrule, elicoptere, uniforme, birouri, dotări, bugete – toate zămislite după calapod euro – dacă niciun pârlit de "Stop circulaţia" nu eşti în stare să faci? În "Europa" altora, dincolo de axa Borş-Nădlac-Cenad, orice "buchon", accident, incident este anunţat cu kilometri buni înainte ca şoferii să ajungă la locul impasului. Cei care au călătorit pe autostrăzile ţărilor partenere din UE au fost stresaţi probabil de insistenţa anunţurilor gen "Atenţie, accident la kilometrul X!". La noi a fost, iată, nevoie din nou de tributul vieţii pentru a ne redescoperi, a câta oară?, neaoşa noastră neputinţă iresponsabilă. Ce combinaţie mai românească poate inventa cineva decât coşmarul de pe Autostrada Bucureşti-Constanţa?
La doi paşi de şosea arde miriştea! Nişte băieţi se distrau cu focul. Mare sfârâială! Ce să le pese lor de scrum, de şoferi, de morţi! Poliţia Autostrăzii vede fumul, dar nu opreşte circulaţia. Şoferii îşi văd de viteza girată prin intenţia guvernului de a îmblânzi Codul Rutier. Intră cu mii de cai putere în fumul care învăluie drumul. Primul accident. Poliţia Autostrăzii există, dar tot nu închide traficul. Şoferii calcă senin pedala. Primul mort. Răniţi grav. Abia acum e STOP! Tardiv. Urmează pasa de responsabilitate. E de vină bricheta. Ba nu, vântul. Încălzirea globală. Topirea gheţarilor. A, să nu uităm, calota polară. Acuză cineva Administraţia Drumurilor, pentru că nu avertizează. Păi, panourile avertizoare nu funcţionează? De ce? "S-a furat cablul". Bine, bine, dar măcar să telefoneze cineva. "Telefoanele de urgenţă de la marginea şoselei nu mai există". ??!!! "Au fost furate". Aha. Da’ mai e ceva care "nu s-a furat"? Nu. Avem denumiri pompoase de instituţii (auzi, Poliţia Autostrăzii!), şi cam atât. Nimic profund. Avem legi. Nu lege şi ordine. Politicieni, nu politică normală. Asta-i esenţa României spoite de UE. Să şofaţi bine!
Videanu traieste la Viena Marea Asfaltare
Primarul Adriean Videanu a iesit zilele trecute din barlogul sau de peste drum de parcul Cismigiu, ca sa vorbeasca la un post public de televiziune despre eforturile pe care ar trebui sa le faca bucurestenii pentru ca orasul in care traiesc sa capete o fata europeana. Cand iti faci veacul intr-un birou cu aer conditionat si ferestre termopan si pleci in delegatie peste hotare, mai ceva ca ministrul de externe, ai cam fi tentat sa spui ca Marea Asfaltare e floare la ureche. Din pacate, pentru restul locuitorilor acestui oras, teoria lui Adriean nu functioneaza. Calvarul celor peste doua milioane de suflete care traiesc aici face tot mai multi locuitori sa se intrebe daca merita intr-adevar sa transformi un oras in santier, doar de dragul modelelor europene.
In realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Adriean Videanu urmeaza exemplul comerciantului din Obor, care incearca sa-si faca musteriii sa-i cumpere marfa, desi e convins ca acestia nu au nevoie de ea. Bucurestiul nu va arata european nici dupa ce firmele selectate de primar sa faca asfaltari isi vor termina numarul. Explicatia e simpla: la ora actuala, aproape un sfert din strazile Capitalei sunt neasfaltate, desfundate ori au fost pietruite cu 30 de ani in urma, iar transportul public se face cu metode la care occidentalii au renuntat din secolul trecut. In consecinta, oricat asfalt va turna Videanu peste asfaltarile de anul trecut, Bucurestiul tot nu va concura cu Parisul, Roma sau Berlinul. Strategia mogulului din industria marmurii, care s-a trezit peste noapte primar, a fost una extrem de simpla. Intai a umplut birourile
primariei cu tot soiul de machete. Pentru multe dintre ele s-au si platit studii de fezabilitate si proiecte, inutile. Cand a realizat ca mandatul sau se apropie de final si niciunul dintre aceste „megaproiecte“ nu va avea sorti de izbanda, omul a devenit brusc mult mai practic. A convocat rapid cateva dintre firmele de casa ale partidului din care face parte, pe care le-a anuntat ca va baga Bucurestiul in lucru. De acolo si pana la dezastrul din prezent nu a mai fost decat o formalitate, aceea a licitatiilor, care a fost rapid rezolvata. Cascavalul a fost atat de mare, incat s-a putut imparti la toata lumea, fara sa mai iasa scandal.
Asa s-a ajuns ca soselele si bulevardele care aratau impecabil sa fie acum sparte in bataie de joc, doar pentru a se mai cheltui niste bani
. Ca sa exista totusi o justificare, acolo unde asfaltul era bun, au fost trecute in scripte lucrari la reteaua de canalizare, schimbarea conductelor de alimentare
cu apa sau te miri ce gaselnite. Or, aceste lucrari, cel putin in tarile europene bagate la inaintare de Videanu, se fac simultan, tocmai pentru ca o strada sa nu fie sparta de 4-5 ori, facandu-se parca in ciuda celor care locuiesc pe ea.
In aceleasi orase europene, oricate santiere s-ar porni, masina
Salvarii va ajunge rapid la solicitari. Regula asta nu functioneaza insa si la Bucuresti, unde strazi intregi au fost complet izolate de lume. Videanu se bate cu pumnii in piept ca repara, de parca ar repara pe banii scosi din monopolul marmurii, nu din impozitele si taxele contribuabililor. Sa angajezi lucrari, poate oricine, un bun gospodar o face insa fara sa dea peste cap intreg orasul.
Probabil ca toate aceste lucruri sunt bine stiute de Adriean Videanu, caruia insa putin ii pasa. Acesta cu siguranta nu va mai candida
pentru inca un mandat, asa ca incearca sa-si scoata parleala pe ultima suta de metri. In laboratoarele PD-ului, colegul sau Liviu Negoita, unul dintre primarii care au facut cate ceva in sectorul 3, se antreneaza deja ca sa urce pe fotoliul lui Lis, Halaicu si Basescu.
In realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Adriean Videanu urmeaza exemplul comerciantului din Obor, care incearca sa-si faca musteriii sa-i cumpere marfa, desi e convins ca acestia nu au nevoie de ea. Bucurestiul nu va arata european nici dupa ce firmele selectate de primar sa faca asfaltari isi vor termina numarul. Explicatia e simpla: la ora actuala, aproape un sfert din strazile Capitalei sunt neasfaltate, desfundate ori au fost pietruite cu 30 de ani in urma, iar transportul public se face cu metode la care occidentalii au renuntat din secolul trecut. In consecinta, oricat asfalt va turna Videanu peste asfaltarile de anul trecut, Bucurestiul tot nu va concura cu Parisul, Roma sau Berlinul. Strategia mogulului din industria marmurii, care s-a trezit peste noapte primar, a fost una extrem de simpla. Intai a umplut birourile
primariei cu tot soiul de machete. Pentru multe dintre ele s-au si platit studii de fezabilitate si proiecte, inutile. Cand a realizat ca mandatul sau se apropie de final si niciunul dintre aceste „megaproiecte“ nu va avea sorti de izbanda, omul a devenit brusc mult mai practic. A convocat rapid cateva dintre firmele de casa ale partidului din care face parte, pe care le-a anuntat ca va baga Bucurestiul in lucru. De acolo si pana la dezastrul din prezent nu a mai fost decat o formalitate, aceea a licitatiilor, care a fost rapid rezolvata. Cascavalul a fost atat de mare, incat s-a putut imparti la toata lumea, fara sa mai iasa scandal.
Asa s-a ajuns ca soselele si bulevardele care aratau impecabil sa fie acum sparte in bataie de joc, doar pentru a se mai cheltui niste bani
. Ca sa exista totusi o justificare, acolo unde asfaltul era bun, au fost trecute in scripte lucrari la reteaua de canalizare, schimbarea conductelor de alimentare
cu apa sau te miri ce gaselnite. Or, aceste lucrari, cel putin in tarile europene bagate la inaintare de Videanu, se fac simultan, tocmai pentru ca o strada sa nu fie sparta de 4-5 ori, facandu-se parca in ciuda celor care locuiesc pe ea.
In aceleasi orase europene, oricate santiere s-ar porni, masina
Salvarii va ajunge rapid la solicitari. Regula asta nu functioneaza insa si la Bucuresti, unde strazi intregi au fost complet izolate de lume. Videanu se bate cu pumnii in piept ca repara, de parca ar repara pe banii scosi din monopolul marmurii, nu din impozitele si taxele contribuabililor. Sa angajezi lucrari, poate oricine, un bun gospodar o face insa fara sa dea peste cap intreg orasul.
Probabil ca toate aceste lucruri sunt bine stiute de Adriean Videanu, caruia insa putin ii pasa. Acesta cu siguranta nu va mai candida
pentru inca un mandat, asa ca incearca sa-si scoata parleala pe ultima suta de metri. In laboratoarele PD-ului, colegul sau Liviu Negoita, unul dintre primarii care au facut cate ceva in sectorul 3, se antreneaza deja ca sa urce pe fotoliul lui Lis, Halaicu si Basescu.
Romania, tara fara proiecte
Proiectele externe ale Romaniei au avut doua directii: fie o supunere plina de bunastare in cadrul unei Europe Centrale pe model germano-austriac, fie o evolutie proprie inspre est si directia Marii Negre.
Aderarea la Uniunea Europeana nu ne-a adus linistea mult asteptata - dimpotriva, o adevarata furtuna s-a abatut asupra Romaniei. Momentele de liniste sunt scurte si trecatoare, pauze de respiro si incaierarea reincepe. Nu e clar cine cu cine se bate, loviturile curg garla din si spre toate directiile. Clasa politica de la Bucuresti se vede din afara ca o serparie incalcita. S-ar putea ca in curand politicienii de la Bucuresti sa devina atat de putin atractivi incat nimeni din afara sa nu-i mai bage in seama.
In urma cu vreo patru ani se punea problema daca Romania trebuie sa fie cel mai mare mic membru din UE sau cel mai mic mare membru. Dupa aderare, Romania e pe nicaieri in Uniune. Bucurestiul nu poate influenta absolut deloc politicile europene. Scandalul de acasa ne-a trasformat intr-un fel de obiect usor manipulabil al Bruxelles-ului. Situatie mai proasta de atat nici nu se poate.
Proiectele externe ale Romaniei au avut doua directii: fie o supunere plina de bunastare in cadrul unei Europe Centrale pe model germano-austriac, fie o evolutie proprie inspre est si directia Marii Negre. Al doilea proiect ar parea cel mai natural
pentru Romania - Basarabia si Bucovina inca mai asteapta ceva de la noi. Insa in conditiile prezente nici macar supusi ai Europei Centrale nu putem fi. Romania se zvarcoleste fara nici un sens si fara nici un scop.
Nu am fost in stare nici macar sa le dam inapoi basarabenilor o minima reparatie: cetatenia romana care le-a fost rapita cu forta. Cauza blocajului in redobandirea cetateniei romane de catre basarabeni ramane o necunoscuta totala: pare un cumul de slugarnicie si prostie. Basarabenii inca se mai uita spre Bucuresti intrebandu-se daca nu cumva aceasta va fi o a doua abandonare a lor in voia soartei. Cu doar cateva saptamani inainte sa accepte ultimatumul Moscovei, Carol al II-lea spunea ca nu va ceda nici o palma de pamant fara lupta. Acum mai marii zilei vorbesc despre integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana. Insa la Bruxelles nimeni nu poate intelege de ce ar avea Uniunea Europeana nevoie de militari rusi si un conflict inghetat. Iar Marea Neagra ramane in continuare lac turco-rusesc, asa cum este de vreo cateva sute de ani. Argetoianu descria foarte bine in memoriile sale situatia de la Marea Neagra: rusii se inteleg cu turcii, noi zbieram ca un om caruia i-au fost prinse degetele la usa si ministrul de Externe Titulescu incearca sa spertuiasca presa ca sa nu se vada dezastrul politicii externe...
De ceva vreme Romania risca sa devina cantitate neglijabila pe scena internationala. Aderarea la Uniunea Europeana a devenit un fel de obligatie pentru toti politicienii romani in deschiderea oricarui discurs la nivel international: "dupa cum stiti, Romania si Bulgaria au aderat in 2007 la UE..." Din politete diplomatica pana acum nimeni nu a avut replica binemeritata: asa, si? la ce va foloseste?
Aderarea la Uniunea Europeana nu ne-a adus linistea mult asteptata - dimpotriva, o adevarata furtuna s-a abatut asupra Romaniei. Momentele de liniste sunt scurte si trecatoare, pauze de respiro si incaierarea reincepe. Nu e clar cine cu cine se bate, loviturile curg garla din si spre toate directiile. Clasa politica de la Bucuresti se vede din afara ca o serparie incalcita. S-ar putea ca in curand politicienii de la Bucuresti sa devina atat de putin atractivi incat nimeni din afara sa nu-i mai bage in seama.
In urma cu vreo patru ani se punea problema daca Romania trebuie sa fie cel mai mare mic membru din UE sau cel mai mic mare membru. Dupa aderare, Romania e pe nicaieri in Uniune. Bucurestiul nu poate influenta absolut deloc politicile europene. Scandalul de acasa ne-a trasformat intr-un fel de obiect usor manipulabil al Bruxelles-ului. Situatie mai proasta de atat nici nu se poate.
Proiectele externe ale Romaniei au avut doua directii: fie o supunere plina de bunastare in cadrul unei Europe Centrale pe model germano-austriac, fie o evolutie proprie inspre est si directia Marii Negre. Al doilea proiect ar parea cel mai natural
pentru Romania - Basarabia si Bucovina inca mai asteapta ceva de la noi. Insa in conditiile prezente nici macar supusi ai Europei Centrale nu putem fi. Romania se zvarcoleste fara nici un sens si fara nici un scop.
Nu am fost in stare nici macar sa le dam inapoi basarabenilor o minima reparatie: cetatenia romana care le-a fost rapita cu forta. Cauza blocajului in redobandirea cetateniei romane de catre basarabeni ramane o necunoscuta totala: pare un cumul de slugarnicie si prostie. Basarabenii inca se mai uita spre Bucuresti intrebandu-se daca nu cumva aceasta va fi o a doua abandonare a lor in voia soartei. Cu doar cateva saptamani inainte sa accepte ultimatumul Moscovei, Carol al II-lea spunea ca nu va ceda nici o palma de pamant fara lupta. Acum mai marii zilei vorbesc despre integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana. Insa la Bruxelles nimeni nu poate intelege de ce ar avea Uniunea Europeana nevoie de militari rusi si un conflict inghetat. Iar Marea Neagra ramane in continuare lac turco-rusesc, asa cum este de vreo cateva sute de ani. Argetoianu descria foarte bine in memoriile sale situatia de la Marea Neagra: rusii se inteleg cu turcii, noi zbieram ca un om caruia i-au fost prinse degetele la usa si ministrul de Externe Titulescu incearca sa spertuiasca presa ca sa nu se vada dezastrul politicii externe...
De ceva vreme Romania risca sa devina cantitate neglijabila pe scena internationala. Aderarea la Uniunea Europeana a devenit un fel de obligatie pentru toti politicienii romani in deschiderea oricarui discurs la nivel international: "dupa cum stiti, Romania si Bulgaria au aderat in 2007 la UE..." Din politete diplomatica pana acum nimeni nu a avut replica binemeritata: asa, si? la ce va foloseste?
Parintele Constitutiei da peste cap planurile lui Nastase: "Dosarul merge mai departe"
Senatorul PSD Antonie Iorgovan explica de ce hotarirea Curtii Constitutionale nu afecteaza procesul in care Adrian Nastase este acuzat de luare de mita.
Autorul celor doua constitutii postdecembriste, Antonie Iorgovan, comenteaza in exclusivitate pentru Cotidinianul efectele deciziei de joi a Curtii Constitutionale (CC), prin care si pentru anchetarea ministrilor care nu mai sunt in functie procurorii au nevoie de avizul presedintelui Romaniei. Iorgovan considera ca dosarele aflate deja pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cum este cel in care fostul premier Adrian Nastase este acuzat de luare de mita in cazul Zambaccian, isi urmeaza cursul firesc al judecatii, deci nu este necesara refacerea urmaririi penale. “Deciziile Curtii Constitutionale produc efecte numai pentru viitor, asa cum prevede articolul 147 din Constitutia Romaniei. Asta inseamna ca ce este acum pe rolul instantei supreme merge mai departe, judecarea acestor cauze nefiind alterata de hotarirea Curtii. Prezumtia este urmatoarea: pina in momentul in care s-a pronuntat Curtea procedura era constitutionala”, a declarat pentru Cotidianul Antonie Iorgovan.
Avocatul Gheorghe Diaconescu, cel care-l reprezinta pe Adrian Nastase in dosarul Zambaccian si a formulat exceptia admisa joi de CC, are insa o viziune diferita fata de cea a lui Iorgovan. “Faptul ca la Curtea Constitutionala s-a constatat ca acest articol din Legea raspunderii ministeriale este neconstitutional inseamna ca aceasta lege practic nu exista, pentru ca era intocmita impotriva Constitutiei. Deci, in acest caz, decizia produce efecte si pentru trecut. In consecinta, intreg probatoriul administrat de DNA este nelegal, iar cercetarea penala ar trebui luata de la capat, evident dupa ce procurorul general obtine avizul presedintelui Romaniei”, a declarat pentru Cotidianul Gheorghe Diaconescu.
Avocatul fostului premier Adrian Nastase a contestat noile prevederi ale legii raspunderii ministeriale, initiate in 2005 de fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, potrivit carora urmarirea penala a ministrilor in exercitiu se poate face doar cu acordul presedintelui Romaniei, iar pentru cei care nu mai sint in functie, cum este cazul lui Adrian Nastase, se aplica doar Codul de procedura penala. Mai precis, sint anchetati ca orice alti cetateni, prin simpla decizie a procurorului. Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au suspendat, pe 22 martie, judecarea dosarului Zambaccian si au sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu exceptii de neconstitutionalitate invocate de avocatul familiei Nastase. „Dispozitiile criticate instituie un regim discriminatoriu fata de fostii ministri. Pe timpul
mandatului, ei sint verificati printr-o procedura speciala, pe cind cei care nu mai sint in desfasurarea mandatului sint verificati printr-o procedura de drept comun“, a explicat avocatul Diaconescu, citat de NewsIn. El a completat ca lipsa avizului Controcenilor pentru urmarirea penala a lui Adrian Nastase anuleaza intregul dosar Zambaccian, pentru ca toate probele administrate fara acest aviz ar fi fost obtinute ilegal.
* Ce zice Constitutia
ARTICOLUL 147 - Deciziile Curtii Constitutionale
(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. (Constitutia Romaniei)
Chiar Nastase a promis UE ca va elimina protectia acordata ministrilor
Initiativa pentru o Justitie Curata (IJC) deplinge legislatia hiper-protectiva pentru ministri si fostii ministri.
Initiativa pentru o Justitie Curata, Asociatia Pro Democratia, Centrul pentru Jurnalism Independent si Agentia de Monitorizare a Presei au luat act cu ingrijorare de decizia Curtii Constitutionale ce poate genera un cadru legislativ hiper-protectiv pentru ministri si fostii ministri, mai ales in conditiile in care acestia sint sau au fost si parlamentari, se arata intr-un comunicat remis redactiei. IJC considera ca exista suficiente garantii in timpul procesului penal prin care procurorii sau judecatorii sa poata elimina sesizarile neitemeiate, sicanatoare sau triviale la adresa ministrilor si ca nu exista nici un temei pentru ca acestia sa se bucure de o protectie mai mare in fata legii decat un om obisnuit.
“Consideram de asemenea regretabil ca prin aceasta decizie se anuleaza efectele conditionalitatii asumate fata de Uniunea Europena in 2004, la momentul incheierii negocierilor pe capitolul Justitie si Afaceri
Interne, de a elimina protectia speciala a fostilor ministri in fata legii. Aceasta obligatie a fost asumata chiar de guvernul condus de premierul Nastase, care acum se prevaleaza de acest statut special pentru a nu putea fi judecat pe fond”, se mai arata in documentul
IJC.
Autorul celor doua constitutii postdecembriste, Antonie Iorgovan, comenteaza in exclusivitate pentru Cotidinianul efectele deciziei de joi a Curtii Constitutionale (CC), prin care si pentru anchetarea ministrilor care nu mai sunt in functie procurorii au nevoie de avizul presedintelui Romaniei. Iorgovan considera ca dosarele aflate deja pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cum este cel in care fostul premier Adrian Nastase este acuzat de luare de mita in cazul Zambaccian, isi urmeaza cursul firesc al judecatii, deci nu este necesara refacerea urmaririi penale. “Deciziile Curtii Constitutionale produc efecte numai pentru viitor, asa cum prevede articolul 147 din Constitutia Romaniei. Asta inseamna ca ce este acum pe rolul instantei supreme merge mai departe, judecarea acestor cauze nefiind alterata de hotarirea Curtii. Prezumtia este urmatoarea: pina in momentul in care s-a pronuntat Curtea procedura era constitutionala”, a declarat pentru Cotidianul Antonie Iorgovan.
Avocatul Gheorghe Diaconescu, cel care-l reprezinta pe Adrian Nastase in dosarul Zambaccian si a formulat exceptia admisa joi de CC, are insa o viziune diferita fata de cea a lui Iorgovan. “Faptul ca la Curtea Constitutionala s-a constatat ca acest articol din Legea raspunderii ministeriale este neconstitutional inseamna ca aceasta lege practic nu exista, pentru ca era intocmita impotriva Constitutiei. Deci, in acest caz, decizia produce efecte si pentru trecut. In consecinta, intreg probatoriul administrat de DNA este nelegal, iar cercetarea penala ar trebui luata de la capat, evident dupa ce procurorul general obtine avizul presedintelui Romaniei”, a declarat pentru Cotidianul Gheorghe Diaconescu.
Avocatul fostului premier Adrian Nastase a contestat noile prevederi ale legii raspunderii ministeriale, initiate in 2005 de fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, potrivit carora urmarirea penala a ministrilor in exercitiu se poate face doar cu acordul presedintelui Romaniei, iar pentru cei care nu mai sint in functie, cum este cazul lui Adrian Nastase, se aplica doar Codul de procedura penala. Mai precis, sint anchetati ca orice alti cetateni, prin simpla decizie a procurorului. Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au suspendat, pe 22 martie, judecarea dosarului Zambaccian si au sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu exceptii de neconstitutionalitate invocate de avocatul familiei Nastase. „Dispozitiile criticate instituie un regim discriminatoriu fata de fostii ministri. Pe timpul
mandatului, ei sint verificati printr-o procedura speciala, pe cind cei care nu mai sint in desfasurarea mandatului sint verificati printr-o procedura de drept comun“, a explicat avocatul Diaconescu, citat de NewsIn. El a completat ca lipsa avizului Controcenilor pentru urmarirea penala a lui Adrian Nastase anuleaza intregul dosar Zambaccian, pentru ca toate probele administrate fara acest aviz ar fi fost obtinute ilegal.
* Ce zice Constitutia
ARTICOLUL 147 - Deciziile Curtii Constitutionale
(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. (Constitutia Romaniei)
Chiar Nastase a promis UE ca va elimina protectia acordata ministrilor
Initiativa pentru o Justitie Curata (IJC) deplinge legislatia hiper-protectiva pentru ministri si fostii ministri.
Initiativa pentru o Justitie Curata, Asociatia Pro Democratia, Centrul pentru Jurnalism Independent si Agentia de Monitorizare a Presei au luat act cu ingrijorare de decizia Curtii Constitutionale ce poate genera un cadru legislativ hiper-protectiv pentru ministri si fostii ministri, mai ales in conditiile in care acestia sint sau au fost si parlamentari, se arata intr-un comunicat remis redactiei. IJC considera ca exista suficiente garantii in timpul procesului penal prin care procurorii sau judecatorii sa poata elimina sesizarile neitemeiate, sicanatoare sau triviale la adresa ministrilor si ca nu exista nici un temei pentru ca acestia sa se bucure de o protectie mai mare in fata legii decat un om obisnuit.
“Consideram de asemenea regretabil ca prin aceasta decizie se anuleaza efectele conditionalitatii asumate fata de Uniunea Europena in 2004, la momentul incheierii negocierilor pe capitolul Justitie si Afaceri
Interne, de a elimina protectia speciala a fostilor ministri in fata legii. Aceasta obligatie a fost asumata chiar de guvernul condus de premierul Nastase, care acum se prevaleaza de acest statut special pentru a nu putea fi judecat pe fond”, se mai arata in documentul
IJC.
Preşedintele Băsescu îi dă cu Bordeiul în cap primarului Videanu
Batalia pentru Parcul Bordei şi zecile de milioane de euro din jurul investiţiei controversatului om de afaceri Costel Costanda au ajuns la cel mai înalt nivel. Ieri, preşedintele Traian Băsescu a lansat tocmai de la Uricani un atac-surpriză la adresa primarului general al Capitalei, Adriean Videanu. Şeful statului şi-a exprimat, vineri, curiozitatea faţă de modul în care instituţiile statului se raportează la banii publici şi la cei privaţi, susţinând că acestea manifestă o grijă specială pentru sectorul privat.
„De curând, în Bucureşti, a fost un om de afaceri, deci vorbim de bani
privaţi, ce şi-a permis să ceară despăgubiri pentru că nu a aprobat Consiliul General să încalce Planul de Urbanism General al Bucureştiului. În acest caz, instanţa i-a dat despăgubiri de 17 milioane de dolari, bani pe care-i foloseşte ca şantaj acum pentru consiliu”, a declarat preşedintele. Referirea pare să fie destul de clară: personaje pozitive în povestirea şefului statului sunt consilierii Capitalei, iar rolul negativ îi aparţine fostului său coleg de partid Adriean Videanu, cel care-l susţine până în pânzele albe pe betonatorul Parcului Bordei, Costel Costanda.
Şarja lui Traian Băsescu pare mai degrabă o repoziţionare de ultim moment, având în vedere că toată povestea Parcului Bordei îl are la origine pe primarul Traian Băsescu, cel care şi-a pus primul semnătura în beneficiul lui Costanda. Acum, actualul primar Videanu pare să fi rămas singurul apărător al distrugătorului de parcuri, pentru asta liderul PD neprecupeţind nici un efort. Ieri, de plidă, el a refuzat să le prezinte consilierilor municipali – care îl somau să recunoască ilegalitatea împroprietăririi – documentele
de proprietate asupra Parcului Bordei, deşi susţine că ele s-ar afla în posesia sa.
„De curând, în Bucureşti, a fost un om de afaceri, deci vorbim de bani
privaţi, ce şi-a permis să ceară despăgubiri pentru că nu a aprobat Consiliul General să încalce Planul de Urbanism General al Bucureştiului. În acest caz, instanţa i-a dat despăgubiri de 17 milioane de dolari, bani pe care-i foloseşte ca şantaj acum pentru consiliu”, a declarat preşedintele. Referirea pare să fie destul de clară: personaje pozitive în povestirea şefului statului sunt consilierii Capitalei, iar rolul negativ îi aparţine fostului său coleg de partid Adriean Videanu, cel care-l susţine până în pânzele albe pe betonatorul Parcului Bordei, Costel Costanda.
Şarja lui Traian Băsescu pare mai degrabă o repoziţionare de ultim moment, având în vedere că toată povestea Parcului Bordei îl are la origine pe primarul Traian Băsescu, cel care şi-a pus primul semnătura în beneficiul lui Costanda. Acum, actualul primar Videanu pare să fi rămas singurul apărător al distrugătorului de parcuri, pentru asta liderul PD neprecupeţind nici un efort. Ieri, de plidă, el a refuzat să le prezinte consilierilor municipali – care îl somau să recunoască ilegalitatea împroprietăririi – documentele
de proprietate asupra Parcului Bordei, deşi susţine că ele s-ar afla în posesia sa.
«Sangele si urina», o inventie care lasa 150 de milioane de euro la Buget
O parte din deficitul provocat de cresterea pensiilor va fi acoperita din ce nu apuca sa cheltuiasca Nicolaescu
Finantarea programului de evaluare a sanatatii populatiei a fost construita in asa fel incåt 150 de milioane de euro sa ramåna necheltuiti. Aceasta ar putea fi folosita pentru promisiunile de majorare a pensiilor, dat fiind faptul ca resursele sunt incerte. Anul trecut, Ministerul Sanatatii a aplicat o metoda similara si a reusit performanta unei executii bugetare de doar 55 la suta, cu economii importante in vistieria unei sanatati subrede. Numarul romånilor care ar putea beneficia de setul de analize gratuite nu va depasi cinci milioane
Scrisorile si taloanele adresate celor 21.650.000 de locuitori constituie o campanie electorala mascata a ministrului Nicolaescu. Acesta le scrie romånilor ca, prin grija institutiei pe care o conduce, populatia primeste pomana un set de analize gratuite. Tot gratuit sunt anuntate si consultatiile la medicii de familie, desi acestea fac parte din drepturile asiguratilor. Pentru afacerea epistolelor au fost cheltuite
10 milioane de euro, bani
care au intrat in buzunarele Imprimeriei Nationale si ale Postei Romåne
Din analizele propuse in program lipsesc investigatii medicale importante, pe care populatia nu si le permite. Astfel, de pe lista celor noua analize lipseste testul Papanicolau, care poate depista cancerul uterin. Un asemenea test ar costa
in jur de 200.000 de lei vechi. Totodata, mamografiile, care descopera cancerul de sån, ar fi putut constitui analize esentiale pentru sanatatea femeilor din Romånia. Mai mult, banii tocati inutil de Ministerul Sanatatii ar fi putut rezolva problema angiografelor si a stenturilor pentru infarcturi
Doar cinci milioane de romani ar putea fi eligibili pentru programul de evaluare a sanatatii populatiei. Astfel, din cei 300 milioane de euro alocati pentru program, vor ramane peste 100 milioane de euro neutilizati. Banii se vor intoarce la Ministerul Sanatatii si vor putea fi utilizati pentru astuparea gaurilor bugetare ale statului. Totodata, mai mult de 10 milioane de euro din programul „sangele si urina“ vor fi utilizate pentru o campanie electorala mascata.
Ministrul Nicolaescu a anuntat ca, pana la sfarsitul anului 2007, in cadrul programului de evaluare a sanatatii populatiei, vor fi consultati 11 milioane de romani. Cifra este absolut aberanta, iar calculul se pare ca a fost facut doar contabiliceste. „11 milioane de romani vor fi consultati de 11.000 de medici
, astfel incat fiecare medic va consulta in plus
sapte pacienti pe zi“, declara ministrul sanatatii. Din cei 21.650.000 de romani care au primit sau urmeaza sa primeasca scrisorile si taloanele pentru prezentarea la medic, doar vreo cinci milioane s-ar putea sa beneficieze de analize gratuite. Dintr-un calcul estimativ, reiese ca sase milioane de romani figureaza ca sunt bolnavi cronici, aflati deja in evidentele medicilor, care nu necesita efectuarea de investigatii medicale. Desi cifrele oficiale se invart pe la doua milioane de romani plecati la munca in afara tarii, s-a constatat ca numarul exact al acestora depaseste patru milioane. Si dat fiind faptul ca acestia lipsesc, scrisorelele lui Nicolaescu vor ramane fara raspuns. Mai mult, la aceste cifre vom adauga si circa doua milioane de copii
, care nu necesita analizele propuse de Ministerul Sanatatii, iar alte patru milioane de romani au trecut prin spitale, figurand ca internati si, implicit, ca investigati medical. Asadar, scazand numarul celor enumerati, la usile cabinetelor medicilor de familie nu vor aparea mai mult de cinci milioane de romani.
Economii de 150 milioane de euro
Pentru derularea programului „sangele si urina“ Ministerul Sanatatii a prevazut o cheltuiala de 300 milioane de euro. Acesti bani ar urma sa fie folositi pentru achizitionarea de servicii de tiparire si expediere a taloanelor securizate si a scrisorilor de informare a populatiei si a medicilor de familie, pentru investigatiile paraclinice, tehnica de calcul, programul informatic, precum si plata serviciilor efectuate de catre medicii de familie. Pentru achizitionarea a 11.000 de laptopuri, estimand o suma de 600 de euro per bucata, reies circa 6.600.000 de euro. La cinci milioane de pacienti, cu un maximum de 500.000 setul de analize, ar urma sa fie cheltuiti 80 milioane de euro. Numai ca cele noua investigatii medicale propuse nu se pot recomanda tuturor pacientilor. Astfel, hemoleucograma completa poate fi recomandata peste varsta de trei ani, creatinina serica pentru persoanele de peste 50 de ani, glicemia celor cu varste de peste trei ani, sideremia la copiii cu varsta de pana in 10 ani, la gravide si la femei cu varsta de peste 25 de ani, colesterolul seric este recomandat la varste de peste 40 de ani, iar trigliceridele si TGP sunt recomandate la varte de peste 30 de ani. Plicurile si taloanele vor costa circa noua milioane de euro, iar pentru plata medicilor de familie, calculand la 15 lei pe pacient, s-ar cheltui aproximativ 24 milioane de euro. Totalizand aceste cheltuieli ar rezulta o suma de circa 120 milioane de euro. Daca mai adaugam si abonamentele la internet si softul, am putea sa atingem cifra de 150 milioane de euro. Si in aceasta situatie vor ramane necheltuiti cam tot 150 milioane de euro. Potrivit Ordinului nr. 994/354 din 4 iunie 2007, sumele neutilizate in cadrul programului la sfarsitul anului 2007 vor fi virate in contul Ministerului Sanatatii. Banii ramasi, astfel, la sfarsitul anului, ar putea fi utilizati in scopul astuparii gaurilor bugetare ale statului sau pur si simplu vor constitui economii la buget. Si asta in conditiile in care sistemul sanitar romanesc este marcat de o insuficienta acuta a fondurilor. La fel s-a intamplat si la sfarsitul anului trecut, cand Ministerul Sanatatii a avut o executie bugetara de doar 55% si a ramas cu circa 10.000 de miliarde de lei necheltuiti.
Corespondenta inutila
Cei 21.650.000 de romani vor primi, fiecare, scrisoarea lui Nicolaescu si taloanele pentru medicul de familie si pentru analize. Probabil ca pruncii nu vor sti sa bungheasca scrisoarea propagandistica adresata de ministrul sanatatii catre poporul roman. Iar capsunarii vor pierde si ei cuvintele pretioase din epistola mobilizatoare. Daca nu ar fi primit toti romanii, s-ar fi suparat, se justifica cei de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. „Sanatatea dumneavoastra este cea mai importanta! Acesta este fundamentul reformei initiate de Ministerul Sanatatii care cauta cele mai bune solutii pentru a construi un sistem sanitar aproape de pacient. De aceea, este necesar sa stim exact care este starea de sanatate a populatiei. In acest scop am lansat Programul de evaluare a starii de sanatate a tuturor cetatenilor Romaniei. Programul este GRATUIT pentru orice cetatean, indiferent ca este asigurat sau nu, indiferent ca este sau nu inscris pe lista unui medic de familie. In cadrul acestui program veti beneficia GRATUIT de o consultatie la medicul de familie si, in functie de rezultatul consultatiei, de un set de analize pentru depistarea unor eventuale afectiuni cardiace, hepatice, renale, diabet“, se arata in scrisoarea lui Nicolaescu.
Afectiunile grave, imposibil de depistat
Medicii sustin ca analizele din setul propus de Ministerul Sanatatii nu vor descoperi mare lucru.
Mai important ar fi fost ca in setul de analize sa fie trecut, de exemplu, testul Papanicolau, care poate depista cancerul uterin. Un asemenea test ar consta in jur de 200.000 de lei.
Totodata, mamografiile, care descopera cancerul de san, ar fi putut constitui analize esentiale pentru sanatatea femeilor din Romania, care, in prezent, mor secerate de aceasta boala grava descoperita prea tarziu.
Asa cum a semnalat ziarul nostru, numarul angiografelor este atat de mic, incat doar 2% dintre romanii care sufera un infarct sunt tratati corect, dandu-li-se, astfel, sansa la o viata normala.
Banii aruncati pe analize inutile ar fi putut fi utilizati pentru cumpararea de stenturi pentru vindecarea bolnavilor care au suferit infarct de miocard. Doctorii sustin ca, din cauza banilor putini alocati pentru investigatiile medicale, cei mai multi pacienti sunt obligati sa-si plateasca singuri analizele de imagistica, gen Computer Tomograf sau RMN. Din pacate insa, gestionarea eficienta a fondurilor din sanatate este un lucru care nu are de-a face cu politica Ministerului Sanatatii.
Finantarea programului de evaluare a sanatatii populatiei a fost construita in asa fel incåt 150 de milioane de euro sa ramåna necheltuiti. Aceasta ar putea fi folosita pentru promisiunile de majorare a pensiilor, dat fiind faptul ca resursele sunt incerte. Anul trecut, Ministerul Sanatatii a aplicat o metoda similara si a reusit performanta unei executii bugetare de doar 55 la suta, cu economii importante in vistieria unei sanatati subrede. Numarul romånilor care ar putea beneficia de setul de analize gratuite nu va depasi cinci milioane
Scrisorile si taloanele adresate celor 21.650.000 de locuitori constituie o campanie electorala mascata a ministrului Nicolaescu. Acesta le scrie romånilor ca, prin grija institutiei pe care o conduce, populatia primeste pomana un set de analize gratuite. Tot gratuit sunt anuntate si consultatiile la medicii de familie, desi acestea fac parte din drepturile asiguratilor. Pentru afacerea epistolelor au fost cheltuite
10 milioane de euro, bani
care au intrat in buzunarele Imprimeriei Nationale si ale Postei Romåne
Din analizele propuse in program lipsesc investigatii medicale importante, pe care populatia nu si le permite. Astfel, de pe lista celor noua analize lipseste testul Papanicolau, care poate depista cancerul uterin. Un asemenea test ar costa
in jur de 200.000 de lei vechi. Totodata, mamografiile, care descopera cancerul de sån, ar fi putut constitui analize esentiale pentru sanatatea femeilor din Romånia. Mai mult, banii tocati inutil de Ministerul Sanatatii ar fi putut rezolva problema angiografelor si a stenturilor pentru infarcturi
Doar cinci milioane de romani ar putea fi eligibili pentru programul de evaluare a sanatatii populatiei. Astfel, din cei 300 milioane de euro alocati pentru program, vor ramane peste 100 milioane de euro neutilizati. Banii se vor intoarce la Ministerul Sanatatii si vor putea fi utilizati pentru astuparea gaurilor bugetare ale statului. Totodata, mai mult de 10 milioane de euro din programul „sangele si urina“ vor fi utilizate pentru o campanie electorala mascata.
Ministrul Nicolaescu a anuntat ca, pana la sfarsitul anului 2007, in cadrul programului de evaluare a sanatatii populatiei, vor fi consultati 11 milioane de romani. Cifra este absolut aberanta, iar calculul se pare ca a fost facut doar contabiliceste. „11 milioane de romani vor fi consultati de 11.000 de medici
, astfel incat fiecare medic va consulta in plus
sapte pacienti pe zi“, declara ministrul sanatatii. Din cei 21.650.000 de romani care au primit sau urmeaza sa primeasca scrisorile si taloanele pentru prezentarea la medic, doar vreo cinci milioane s-ar putea sa beneficieze de analize gratuite. Dintr-un calcul estimativ, reiese ca sase milioane de romani figureaza ca sunt bolnavi cronici, aflati deja in evidentele medicilor, care nu necesita efectuarea de investigatii medicale. Desi cifrele oficiale se invart pe la doua milioane de romani plecati la munca in afara tarii, s-a constatat ca numarul exact al acestora depaseste patru milioane. Si dat fiind faptul ca acestia lipsesc, scrisorelele lui Nicolaescu vor ramane fara raspuns. Mai mult, la aceste cifre vom adauga si circa doua milioane de copii
, care nu necesita analizele propuse de Ministerul Sanatatii, iar alte patru milioane de romani au trecut prin spitale, figurand ca internati si, implicit, ca investigati medical. Asadar, scazand numarul celor enumerati, la usile cabinetelor medicilor de familie nu vor aparea mai mult de cinci milioane de romani.
Economii de 150 milioane de euro
Pentru derularea programului „sangele si urina“ Ministerul Sanatatii a prevazut o cheltuiala de 300 milioane de euro. Acesti bani ar urma sa fie folositi pentru achizitionarea de servicii de tiparire si expediere a taloanelor securizate si a scrisorilor de informare a populatiei si a medicilor de familie, pentru investigatiile paraclinice, tehnica de calcul, programul informatic, precum si plata serviciilor efectuate de catre medicii de familie. Pentru achizitionarea a 11.000 de laptopuri, estimand o suma de 600 de euro per bucata, reies circa 6.600.000 de euro. La cinci milioane de pacienti, cu un maximum de 500.000 setul de analize, ar urma sa fie cheltuiti 80 milioane de euro. Numai ca cele noua investigatii medicale propuse nu se pot recomanda tuturor pacientilor. Astfel, hemoleucograma completa poate fi recomandata peste varsta de trei ani, creatinina serica pentru persoanele de peste 50 de ani, glicemia celor cu varste de peste trei ani, sideremia la copiii cu varsta de pana in 10 ani, la gravide si la femei cu varsta de peste 25 de ani, colesterolul seric este recomandat la varste de peste 40 de ani, iar trigliceridele si TGP sunt recomandate la varte de peste 30 de ani. Plicurile si taloanele vor costa circa noua milioane de euro, iar pentru plata medicilor de familie, calculand la 15 lei pe pacient, s-ar cheltui aproximativ 24 milioane de euro. Totalizand aceste cheltuieli ar rezulta o suma de circa 120 milioane de euro. Daca mai adaugam si abonamentele la internet si softul, am putea sa atingem cifra de 150 milioane de euro. Si in aceasta situatie vor ramane necheltuiti cam tot 150 milioane de euro. Potrivit Ordinului nr. 994/354 din 4 iunie 2007, sumele neutilizate in cadrul programului la sfarsitul anului 2007 vor fi virate in contul Ministerului Sanatatii. Banii ramasi, astfel, la sfarsitul anului, ar putea fi utilizati in scopul astuparii gaurilor bugetare ale statului sau pur si simplu vor constitui economii la buget. Si asta in conditiile in care sistemul sanitar romanesc este marcat de o insuficienta acuta a fondurilor. La fel s-a intamplat si la sfarsitul anului trecut, cand Ministerul Sanatatii a avut o executie bugetara de doar 55% si a ramas cu circa 10.000 de miliarde de lei necheltuiti.
Corespondenta inutila
Cei 21.650.000 de romani vor primi, fiecare, scrisoarea lui Nicolaescu si taloanele pentru medicul de familie si pentru analize. Probabil ca pruncii nu vor sti sa bungheasca scrisoarea propagandistica adresata de ministrul sanatatii catre poporul roman. Iar capsunarii vor pierde si ei cuvintele pretioase din epistola mobilizatoare. Daca nu ar fi primit toti romanii, s-ar fi suparat, se justifica cei de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. „Sanatatea dumneavoastra este cea mai importanta! Acesta este fundamentul reformei initiate de Ministerul Sanatatii care cauta cele mai bune solutii pentru a construi un sistem sanitar aproape de pacient. De aceea, este necesar sa stim exact care este starea de sanatate a populatiei. In acest scop am lansat Programul de evaluare a starii de sanatate a tuturor cetatenilor Romaniei. Programul este GRATUIT pentru orice cetatean, indiferent ca este asigurat sau nu, indiferent ca este sau nu inscris pe lista unui medic de familie. In cadrul acestui program veti beneficia GRATUIT de o consultatie la medicul de familie si, in functie de rezultatul consultatiei, de un set de analize pentru depistarea unor eventuale afectiuni cardiace, hepatice, renale, diabet“, se arata in scrisoarea lui Nicolaescu.
Afectiunile grave, imposibil de depistat
Medicii sustin ca analizele din setul propus de Ministerul Sanatatii nu vor descoperi mare lucru.
Mai important ar fi fost ca in setul de analize sa fie trecut, de exemplu, testul Papanicolau, care poate depista cancerul uterin. Un asemenea test ar consta in jur de 200.000 de lei.
Totodata, mamografiile, care descopera cancerul de san, ar fi putut constitui analize esentiale pentru sanatatea femeilor din Romania, care, in prezent, mor secerate de aceasta boala grava descoperita prea tarziu.
Asa cum a semnalat ziarul nostru, numarul angiografelor este atat de mic, incat doar 2% dintre romanii care sufera un infarct sunt tratati corect, dandu-li-se, astfel, sansa la o viata normala.
Banii aruncati pe analize inutile ar fi putut fi utilizati pentru cumpararea de stenturi pentru vindecarea bolnavilor care au suferit infarct de miocard. Doctorii sustin ca, din cauza banilor putini alocati pentru investigatiile medicale, cei mai multi pacienti sunt obligati sa-si plateasca singuri analizele de imagistica, gen Computer Tomograf sau RMN. Din pacate insa, gestionarea eficienta a fondurilor din sanatate este un lucru care nu are de-a face cu politica Ministerului Sanatatii.
Afacerile care omoara Delta
Liviu Giosan, geolog marin la cel mai mare institut de oceanografie din lume – Woods Hole Oceanographic Institution din SUA –, sustine ca politicile de concesiune sunt o amenintare pentru Delta Dunarii. "Ii pasa unuia precum ciracul lui Adrian Nastase – care este, practic, stapan pe Razelm – despre ce se intampla cu mediul natural
? M-ar mira! Pe acestia ii intereseaza profitul maxim cu orice pret. Cum a ajuns delta pe mainile lor?"
Cercetatorul considera ca Barajul de la Portile de Fier le "va
permite" apelor marii sa inghita pe termen lung Delta Dunarii. "Delta se confrunta cu un deficit acut de sedimente pentru ca ele se opresc in baraj. Pe Dunare, debitul de apa a ramas aproape acelasi de peste o suta de ani, dar sedimentele aduse au scazut cu 70 la suta."
Efectele secundare au inceput sa apara, iar ele se manifesta prin infiltrarea apei sarate in nisipurile Deltei si prin modificarea ecosistemului. Diferendul "Bastroe" ar putea fi stins daca autoritatile ar permite navelor ucrainene accesul liber pe Sulina. Liviu Giosan mai sustine ca acele campanii
de salvare a Deltei in care oficialitatile se inghesuie la strans PET-uri sunt expresia unui turism mediatic.
Ajuns cercetator la cel mai mare institut de oceanografie din lume – Woods Hole Oceanographic Institution din SUA –, Liviu Giosan si-a canalizat o parte din proiecte spre studierea Deltei Dunarii si a istoriei geologice a Marii Negre.
"Daca nu se aduc sedimente, marea invadeaza Delta"
» Romania libera: Ai afirmat ca nu turismul este cea mai mare amenintare pentru Delta, ci barajul de la Portile de Fier.
— Liviu Giosan: Aceasta este o problema la nivel mondial pe termen lung, adica sute de ani. Pretutindeni, marile rauri, aflate in amonte de cate o delta, sunt barate pentru diverse constructii utilitare – hidrocentrale, irigatii. Delta se confrunta cu un deficit acut de sedimente pentru ca ele se opresc in barajul de la Portile de Fier. Pe Dunare, debitul de apa a ramas aproape acelasi de peste o suta de ani, dar sedimentele aduse au scazut cu 70 la suta. O parte din cele cateva zeci de milioane de metri cubi de sediment, doar cateva, mai precis nisipurile, insumand cateva milioane de metri cubi, formeaza si stabilizeaza coasta propriu-zisa. Restul ajung in largul marii. Iar delta este o lupta continua intre mare si fluviu. Daca nu se aduc suficiente sedimente, marea invadeaza Delta.
» Rl: Se simt efecte imediate?
— L.G.: Sigur. De exemplu, intrarea apei sarate pe bratele Dunarii si pe lacurile de coasta in perioadele de debit mic. Apoi, infiltrarea apei sarate in nisipurile Deltei. Pestii si alte animale adaptate astazi la apa dulce vor avea de suferit in urma invaziei de apa sarata. Puturile vor trebui sapate la adancimi tot mai mari. Ecosistemul se va schimba.
» Rl: Exista solutii?
— L.G.: Nu vad nici o solutie pe termen scurt la problema Portile de Fier. Cine se gandea in anii ‘30 – cand s-a produs
marele "boom" in materie de baraje – la impactul acestora asupra mediului? In SUA exista un puternic curent de opinie care sustine distrugerea barajelor de pe raurile mici. Se incearca renaturalizarea zonelor afectate. In cazul unor monstri precum Portile de Fier, o decizie similara este imposibil de imaginat. In plus
, amenintarea la adresa Deltei este amplificata de faptul ca pe toate raurile care alimenteaza Dunarea cu sedimente si apa exista sute de baraje care ar trebui daramate. De unde si cum sa aduci milioanele de metri cubi de care are nevoie Delta pentru a nu fi inghitita de mare?
"Campaniile de salvare sunt doar turism mediatic"
» Rl: Poate deveni Delta profitabila fara a o distruge?
— L.G.: Turismul devine o problema daca nu este planificat. Am fost in Delta Mackenzie (Canada, in zona arctica). Accesul in aceasta delta nu se face decat cu un ghid desemnat din partea eschimosilor, adica din partea comunitatii locale. O masura similara ar trebui gandita si pentru Delta Dunarii.
Localnicilor le este aproape imposibil sa supravietuiasca daca nu incalca legea, daca nu fac braconaj. Iar turismul se face haotic. Ma surprinde ca Delta nu este chiar mai poluata. Daca se investeste in comunitatea locala, acestia isi vor putea reduce dependenta de un pescuit de subzistenta si ar inflori printr-un turism ecologic cu componente traditionale. Am vazut multe delte ale lumii, dar nici una nu este atat de spectaculoasa ca delta noastra. E o adevarata Perla a Coroanei!
? M-ar mira! Pe acestia ii intereseaza profitul maxim cu orice pret. Cum a ajuns delta pe mainile lor?"
Cercetatorul considera ca Barajul de la Portile de Fier le "va
permite" apelor marii sa inghita pe termen lung Delta Dunarii. "Delta se confrunta cu un deficit acut de sedimente pentru ca ele se opresc in baraj. Pe Dunare, debitul de apa a ramas aproape acelasi de peste o suta de ani, dar sedimentele aduse au scazut cu 70 la suta."
Efectele secundare au inceput sa apara, iar ele se manifesta prin infiltrarea apei sarate in nisipurile Deltei si prin modificarea ecosistemului. Diferendul "Bastroe" ar putea fi stins daca autoritatile ar permite navelor ucrainene accesul liber pe Sulina. Liviu Giosan mai sustine ca acele campanii
de salvare a Deltei in care oficialitatile se inghesuie la strans PET-uri sunt expresia unui turism mediatic.
Ajuns cercetator la cel mai mare institut de oceanografie din lume – Woods Hole Oceanographic Institution din SUA –, Liviu Giosan si-a canalizat o parte din proiecte spre studierea Deltei Dunarii si a istoriei geologice a Marii Negre.
"Daca nu se aduc sedimente, marea invadeaza Delta"
» Romania libera: Ai afirmat ca nu turismul este cea mai mare amenintare pentru Delta, ci barajul de la Portile de Fier.
— Liviu Giosan: Aceasta este o problema la nivel mondial pe termen lung, adica sute de ani. Pretutindeni, marile rauri, aflate in amonte de cate o delta, sunt barate pentru diverse constructii utilitare – hidrocentrale, irigatii. Delta se confrunta cu un deficit acut de sedimente pentru ca ele se opresc in barajul de la Portile de Fier. Pe Dunare, debitul de apa a ramas aproape acelasi de peste o suta de ani, dar sedimentele aduse au scazut cu 70 la suta. O parte din cele cateva zeci de milioane de metri cubi de sediment, doar cateva, mai precis nisipurile, insumand cateva milioane de metri cubi, formeaza si stabilizeaza coasta propriu-zisa. Restul ajung in largul marii. Iar delta este o lupta continua intre mare si fluviu. Daca nu se aduc suficiente sedimente, marea invadeaza Delta.
» Rl: Se simt efecte imediate?
— L.G.: Sigur. De exemplu, intrarea apei sarate pe bratele Dunarii si pe lacurile de coasta in perioadele de debit mic. Apoi, infiltrarea apei sarate in nisipurile Deltei. Pestii si alte animale adaptate astazi la apa dulce vor avea de suferit in urma invaziei de apa sarata. Puturile vor trebui sapate la adancimi tot mai mari. Ecosistemul se va schimba.
» Rl: Exista solutii?
— L.G.: Nu vad nici o solutie pe termen scurt la problema Portile de Fier. Cine se gandea in anii ‘30 – cand s-a produs
marele "boom" in materie de baraje – la impactul acestora asupra mediului? In SUA exista un puternic curent de opinie care sustine distrugerea barajelor de pe raurile mici. Se incearca renaturalizarea zonelor afectate. In cazul unor monstri precum Portile de Fier, o decizie similara este imposibil de imaginat. In plus
, amenintarea la adresa Deltei este amplificata de faptul ca pe toate raurile care alimenteaza Dunarea cu sedimente si apa exista sute de baraje care ar trebui daramate. De unde si cum sa aduci milioanele de metri cubi de care are nevoie Delta pentru a nu fi inghitita de mare?
"Campaniile de salvare sunt doar turism mediatic"
» Rl: Poate deveni Delta profitabila fara a o distruge?
— L.G.: Turismul devine o problema daca nu este planificat. Am fost in Delta Mackenzie (Canada, in zona arctica). Accesul in aceasta delta nu se face decat cu un ghid desemnat din partea eschimosilor, adica din partea comunitatii locale. O masura similara ar trebui gandita si pentru Delta Dunarii.
Localnicilor le este aproape imposibil sa supravietuiasca daca nu incalca legea, daca nu fac braconaj. Iar turismul se face haotic. Ma surprinde ca Delta nu este chiar mai poluata. Daca se investeste in comunitatea locala, acestia isi vor putea reduce dependenta de un pescuit de subzistenta si ar inflori printr-un turism ecologic cu componente traditionale. Am vazut multe delte ale lumii, dar nici una nu este atat de spectaculoasa ca delta noastra. E o adevarata Perla a Coroanei!
Comorile secrete
Pamantul Romaniei ascunde sute de tezaure * Doar 10% dintre acestea au fost scoase la lumina * Cautatorii stiu multe locatii, dar nu vor sa vorbeasca pentru ca nu mai au incredere in autoritati
Doar 100 de oameni au dreptul, oficial, sa caute comori pe teritoriul tarii noastre. Sunt membri ai Asociatiei Cautatorilor de Comori si Tezaure din Romania si au legitimatii care ii feresc, cel putin teoretic, de sicanele autoritatilor. Din spusele celor care au facut din cautarea comorilor un hobby, tezaurele scoase la lumina pana acum la noi nu reprezinta decat 10% din cele ascunse in Romania de-a lungul timpului
. Restul de 90% asteapta sa fie dezgropate. Cautatorii de comori cu patalama sustin ca stiu multe locatii in care se ascund tezaure, dar nu le vor divulga pentru ca nu mai au incredere in reprezentantii statului roman.
Desigur, daca te declari cautator de comori intr-o comunitate, toata lumea te va privi cu suspiciune si vei fi etichetat drept nebun, dar toti vecinii vor fi pe urmele tale daca iti iei sapa la spinare si te duci pe coclauri sa scormonesti. Toti se gandesc: o fi el nebun, dar daca are dreptate? Cautatorii de comori specializati pe acest domeniu au aparut, din cate se stie, prin secolul al XIX-lea, cu tot ce presupune aceasta indeletnicire: harti, legende, aventuri, chiar si crime. In Romania apar legende despre cautatori de comori celebri la inceputul secolului al XX-lea, in special in jurul anilor 1920. Dupa 1945 comunistii romani au pus un puternic control asupra a tot ce era metal pretios, iar cautatorii de comori au intrat intr-un con de umbra. In paranteza trebuie spus ca putin din aurul confiscat de comunisti a ajuns in vistieria statului, cea mai mare cantitate intrand in buzunarele celor care faceau investigatiile, fie procurori, fie militieni. Dupa 1990, lucrurile s-au schimbat oarecum, oricare cetatean roman avand voie, teoretic, sa caute averile ascunse de daci, haiduci, regi, revolutionari etc. Practic insa, sicanele au continuat si dupa ce a cazut Ceausescu, atat in ceea ce priveste legislatia - foarte parsiva in sensul ca iti da voie sa cauti comori, dar te obliga sa le predai statului - cat si modul in care acesti oameni sunt tratati de oficialitati. Asta a facut ca toti cautatorii de comori din Romania sa continue sa se teama de stat. De obicei, ei nu pot fi abordati decat printr-o recomandare speciala venita din partea altui membru al grupului din care fac parte. Practic, sunt cateva mii de persoane care cauta comori in toata tara, unii singuratici, altii in grupuri. Pentru unii este un hobby, pentru altii doar un mod de a te imbogati. Cei mai multi sunt in Constanta si Mehedinti. Pentru a separa graul de neghina, un grup de mehedinteni a hotarat sa creeze o asociatie si sa emita legitimatii acelor membri care sunt oameni respectabili - cam 100 la numar, deocamdata. "Intentia Asociatiei Cautatorilor de Comori si Tezaure din Romania este sa ridice aceasta indeletnicire la statutul pe care il are in Occident", spune istoricul Ioan Blaj, unul din membrii fondatori ai asociatiei si un infocat cautator, incepand cu anul 1978. Simplul fapt ca Ioan Blaj a acceptat sa vorbeasca deschis cu presa arata ca lucrurile incep sa se schimbe. Pentru a-si atinge telul, asociatia trebuie sa rezolve doua probleme esentiale: sa modifice legislatia si sa scape de impostori.
Dosarul "Aurul dacic"
In acest moment, pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia se afla in desfasurare procesul "Aurul Dacilor", privind disparitia mai multor bratari dacice.
In 7 iulie 2005, Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia a dispus trimiterea in judecata a 13 persoane sub acuzatiile de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, santaj, efectuarea de detectii si sapaturi neautorizate in situl arheologic Sarmisegetuza Regia si sustragerea a doua tezaure alcatuite din 15 bratari dacice de aur, evaluate la 1,5 milioane de euro, care ar fi fost traficate ilegal pe piata neagra din tara si strainatate.
La sfarsitul lunii iunie, procurorii au decis insa neinceperea urmaririi penale in cazul lui Adrian Nastase, Dan Iosif, Ioan Talpes, Gabriel Bivolaru si Sergiu Nicolaescu, stabilind ca cei cinci nu au nici o legatura cu acest caz.
Piata neagra e la Timisoara
Conform informatiilor detinute de cautatori, asemenea manevre cu comori s-au facut si dupa 1990. Exista persoane cu functii mari in statul roman care fura tezaure si le vand in strainatate. Tranzactiile se fac la Timisoara. Iar cei care nu au protectie politica risca foarte mult. De aceea cautatorii sunt discreti.
"Pe de alta parte suntem in posesia unor informatii foarte pretioase, conform carora numai in zona din sud-vestul Romaniei exista cateva sute de tone de comori ascunse. Tezaurele scoase la lumina pana acum in tara noastra nu reprezinta decat zece la suta din cantitatea de comori ascunse aici incepand cu stravechimea. Restul de 90 la suta asteapta sa fie dezgropate. Vorbim de locatii deja cunoscute. Noi le-am putut scoate la lumina, dar nu o vom face decat dupa ce vom avea convingerea ca lucrurile merg pe un fagas normal in Romania. Sunt istoric, iar pentru mine si cei ca mine cautarea comorilor este arheologie, e un hobby. Noi nu suntem banditi, dimpotriva, vrem sa-i scoatem pe impostori din aceasta tagma", spune Blaj.
O data la doi ani au loc sedinte regionale ale cautatorilor, unde se fac schimburi de informatii, atat in ceea ce priveste hartile nou aparute pe piata, cat si despre aparatura folosita. Cautatorii sunt si ei separati pe specialitati: unii sunt simpli detinatori de informatii, respectiv cunoscatori de legende sau posesori de harti, altii se pricep la descantece - o comoara nu se dezgroapa oricum, pentru ca poate fi blestemata, de aceea sunt mai multe tipuri de ritualuri pentru neutralizarea blestemelor - iar altii, foarte rari, sunt oameni care stiu sa decripteze documentele
secrete privind locul unde sunt ingropate obiectele cu pricina. Ioan Blaj este unul din specialistii in decriptari.
BNR detine hartile catorva comori
"Hartile de care dispunem provin in general din Banat, zona batuta de o gramada de imperii timp de peste 2000 de ani.
Majoritatea sunt din secolele XVII - XVIII. Au fel de fel de insemnari, de coduri care trebuie descifrate. Hartile sunt foarte scumpe, nu se intra usor in posesia lor. Cei care cauta in situri arheologice nu sunt cautatori adevarati, comorile nu sunt acolo, noi stim acest lucru. Este adevarat ca in zona Banatului sunt cateva sute de tone de comori ascunse. Nu sunt povesti, exista documente in acest sens. Chiar si Banca
Nationala a Romaniei detine unele harti. Pe timpul lui Ceausescu au venit reprezentanti ai BNR, impreuna cu militienii, sa caute comori la Fantana Robului, un loc in muntii din Mehedinti. Au sapat in locul indicat de harta lor si au gasit o piatra pe care era sculptat un semn. Era o cheie, asa cum ii spunem noi. Comoara cautata chiar exista, dar e ascunsa in alta parte. Ei nu stiu sa le descifreze", a spus razand Ioan Blaj.
Statul da 100 de lei pe un coson dacic
"Un coson dacic, de pilda, poate fi vandut in Occident cu suma de 5000 de euro fara nici o problema. Se considera ca cel care l-a gasit este proprietarul lui de drept - asta in afara de cazurile in care vorbim de bunuri care trebuie sa intre in patrimoniul statului respectiv si care sunt rascumparate la valoarea lor de pe piata libera de la cel care le-a gasit. Adica, pe ansamblu, e o simpla relatie intre colectionari. La noi, Ministerul Culturii plateste doar un milion de lei (100 RON) pe coson - asta fiind doar una din problemele acestei activitati in Romania. Adica, tu duci bunul gasit, statul ii evalueaza pretul la cat doreste si din acest pret iti da o treime. Trebuie schimbata legislatia, in sensul ca cel ce gaseste o comoara trebuie sa devina proprietarul ei de drept, asa cum se intampla in Vest. Daca statul considera ca descoperirea trebuie sa devina obiect de patrimoniu, o cumpara la valoarea de pe piata libera. Mai departe, in Romania nu ai voie sa iesi cu detectorul de metale in teren, vorbesc de terenuri proprietate privata, decat daca anunti politia si autoritatile locale. Sunt considerat un potential infractor doar pentru simplul fapt ca am aparatul in masina. In Germania, de pilda, sunt 250.000 de cautatori de comori care cauta oricand cu orice aparatura doresc si nu are nimeni nici o treaba cu ei. Asta pe de o parte. Dar mai sunt si alte probleme", ne-a declarat Ioan Blaj.
Dintr-o galeata de aur i-au lasat 200 de grame
"Nici nu va dati seama cati oameni au aur ingropat in curte de inaintasii lor, dar nu au curaj sa il scoata. Sau daca il scot il ascund in alta parte, pentru ca le este frica de stat. Daca il declara i se confisca imediat, pentru un motiv sau altul. Cunosc un caz in care omul a declarat o galeata cu monede din aur. In final a aparut un document
in care el declara ca acel aur avea greutatea de 200 de grame. Despre restul nu se mai stie nimic. Cata bataie a luat, numai el stie... Dar se intampla lucruri chiar mai rele, persoane importante din Romania lucreaza cu anumite grupuri de cautatori neoficiali. Primii ofera protectie la nivel politic, altii ofera informatii. Banii se impart intre ei. Toate siturile arheologice distruse de asa-zisi cautatori de comori sunt operele acestor hoti. Sa dau un exemplu: in 1986 au venit in zona Cerna Varf cateva transportoare blindate pline cu soldati, impreuna cu oficiali de la Bucuresti. Au sapat, au incarcat cateva lazi intr-un transportor blindat si dusi au fost. Exista martori oculari in viata
care au recunoscut personajele, azi in posturi cheie ale statului. Ce s-a ridicat de acolo si ce destinatie a luat incarcatura?", a mai spus Blaj.
Doar 100 de oameni au dreptul, oficial, sa caute comori pe teritoriul tarii noastre. Sunt membri ai Asociatiei Cautatorilor de Comori si Tezaure din Romania si au legitimatii care ii feresc, cel putin teoretic, de sicanele autoritatilor. Din spusele celor care au facut din cautarea comorilor un hobby, tezaurele scoase la lumina pana acum la noi nu reprezinta decat 10% din cele ascunse in Romania de-a lungul timpului
. Restul de 90% asteapta sa fie dezgropate. Cautatorii de comori cu patalama sustin ca stiu multe locatii in care se ascund tezaure, dar nu le vor divulga pentru ca nu mai au incredere in reprezentantii statului roman.
Desigur, daca te declari cautator de comori intr-o comunitate, toata lumea te va privi cu suspiciune si vei fi etichetat drept nebun, dar toti vecinii vor fi pe urmele tale daca iti iei sapa la spinare si te duci pe coclauri sa scormonesti. Toti se gandesc: o fi el nebun, dar daca are dreptate? Cautatorii de comori specializati pe acest domeniu au aparut, din cate se stie, prin secolul al XIX-lea, cu tot ce presupune aceasta indeletnicire: harti, legende, aventuri, chiar si crime. In Romania apar legende despre cautatori de comori celebri la inceputul secolului al XX-lea, in special in jurul anilor 1920. Dupa 1945 comunistii romani au pus un puternic control asupra a tot ce era metal pretios, iar cautatorii de comori au intrat intr-un con de umbra. In paranteza trebuie spus ca putin din aurul confiscat de comunisti a ajuns in vistieria statului, cea mai mare cantitate intrand in buzunarele celor care faceau investigatiile, fie procurori, fie militieni. Dupa 1990, lucrurile s-au schimbat oarecum, oricare cetatean roman avand voie, teoretic, sa caute averile ascunse de daci, haiduci, regi, revolutionari etc. Practic insa, sicanele au continuat si dupa ce a cazut Ceausescu, atat in ceea ce priveste legislatia - foarte parsiva in sensul ca iti da voie sa cauti comori, dar te obliga sa le predai statului - cat si modul in care acesti oameni sunt tratati de oficialitati. Asta a facut ca toti cautatorii de comori din Romania sa continue sa se teama de stat. De obicei, ei nu pot fi abordati decat printr-o recomandare speciala venita din partea altui membru al grupului din care fac parte. Practic, sunt cateva mii de persoane care cauta comori in toata tara, unii singuratici, altii in grupuri. Pentru unii este un hobby, pentru altii doar un mod de a te imbogati. Cei mai multi sunt in Constanta si Mehedinti. Pentru a separa graul de neghina, un grup de mehedinteni a hotarat sa creeze o asociatie si sa emita legitimatii acelor membri care sunt oameni respectabili - cam 100 la numar, deocamdata. "Intentia Asociatiei Cautatorilor de Comori si Tezaure din Romania este sa ridice aceasta indeletnicire la statutul pe care il are in Occident", spune istoricul Ioan Blaj, unul din membrii fondatori ai asociatiei si un infocat cautator, incepand cu anul 1978. Simplul fapt ca Ioan Blaj a acceptat sa vorbeasca deschis cu presa arata ca lucrurile incep sa se schimbe. Pentru a-si atinge telul, asociatia trebuie sa rezolve doua probleme esentiale: sa modifice legislatia si sa scape de impostori.
Dosarul "Aurul dacic"
In acest moment, pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia se afla in desfasurare procesul "Aurul Dacilor", privind disparitia mai multor bratari dacice.
In 7 iulie 2005, Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia a dispus trimiterea in judecata a 13 persoane sub acuzatiile de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, santaj, efectuarea de detectii si sapaturi neautorizate in situl arheologic Sarmisegetuza Regia si sustragerea a doua tezaure alcatuite din 15 bratari dacice de aur, evaluate la 1,5 milioane de euro, care ar fi fost traficate ilegal pe piata neagra din tara si strainatate.
La sfarsitul lunii iunie, procurorii au decis insa neinceperea urmaririi penale in cazul lui Adrian Nastase, Dan Iosif, Ioan Talpes, Gabriel Bivolaru si Sergiu Nicolaescu, stabilind ca cei cinci nu au nici o legatura cu acest caz.
Piata neagra e la Timisoara
Conform informatiilor detinute de cautatori, asemenea manevre cu comori s-au facut si dupa 1990. Exista persoane cu functii mari in statul roman care fura tezaure si le vand in strainatate. Tranzactiile se fac la Timisoara. Iar cei care nu au protectie politica risca foarte mult. De aceea cautatorii sunt discreti.
"Pe de alta parte suntem in posesia unor informatii foarte pretioase, conform carora numai in zona din sud-vestul Romaniei exista cateva sute de tone de comori ascunse. Tezaurele scoase la lumina pana acum in tara noastra nu reprezinta decat zece la suta din cantitatea de comori ascunse aici incepand cu stravechimea. Restul de 90 la suta asteapta sa fie dezgropate. Vorbim de locatii deja cunoscute. Noi le-am putut scoate la lumina, dar nu o vom face decat dupa ce vom avea convingerea ca lucrurile merg pe un fagas normal in Romania. Sunt istoric, iar pentru mine si cei ca mine cautarea comorilor este arheologie, e un hobby. Noi nu suntem banditi, dimpotriva, vrem sa-i scoatem pe impostori din aceasta tagma", spune Blaj.
O data la doi ani au loc sedinte regionale ale cautatorilor, unde se fac schimburi de informatii, atat in ceea ce priveste hartile nou aparute pe piata, cat si despre aparatura folosita. Cautatorii sunt si ei separati pe specialitati: unii sunt simpli detinatori de informatii, respectiv cunoscatori de legende sau posesori de harti, altii se pricep la descantece - o comoara nu se dezgroapa oricum, pentru ca poate fi blestemata, de aceea sunt mai multe tipuri de ritualuri pentru neutralizarea blestemelor - iar altii, foarte rari, sunt oameni care stiu sa decripteze documentele
secrete privind locul unde sunt ingropate obiectele cu pricina. Ioan Blaj este unul din specialistii in decriptari.
BNR detine hartile catorva comori
"Hartile de care dispunem provin in general din Banat, zona batuta de o gramada de imperii timp de peste 2000 de ani.
Majoritatea sunt din secolele XVII - XVIII. Au fel de fel de insemnari, de coduri care trebuie descifrate. Hartile sunt foarte scumpe, nu se intra usor in posesia lor. Cei care cauta in situri arheologice nu sunt cautatori adevarati, comorile nu sunt acolo, noi stim acest lucru. Este adevarat ca in zona Banatului sunt cateva sute de tone de comori ascunse. Nu sunt povesti, exista documente in acest sens. Chiar si Banca
Nationala a Romaniei detine unele harti. Pe timpul lui Ceausescu au venit reprezentanti ai BNR, impreuna cu militienii, sa caute comori la Fantana Robului, un loc in muntii din Mehedinti. Au sapat in locul indicat de harta lor si au gasit o piatra pe care era sculptat un semn. Era o cheie, asa cum ii spunem noi. Comoara cautata chiar exista, dar e ascunsa in alta parte. Ei nu stiu sa le descifreze", a spus razand Ioan Blaj.
Statul da 100 de lei pe un coson dacic
"Un coson dacic, de pilda, poate fi vandut in Occident cu suma de 5000 de euro fara nici o problema. Se considera ca cel care l-a gasit este proprietarul lui de drept - asta in afara de cazurile in care vorbim de bunuri care trebuie sa intre in patrimoniul statului respectiv si care sunt rascumparate la valoarea lor de pe piata libera de la cel care le-a gasit. Adica, pe ansamblu, e o simpla relatie intre colectionari. La noi, Ministerul Culturii plateste doar un milion de lei (100 RON) pe coson - asta fiind doar una din problemele acestei activitati in Romania. Adica, tu duci bunul gasit, statul ii evalueaza pretul la cat doreste si din acest pret iti da o treime. Trebuie schimbata legislatia, in sensul ca cel ce gaseste o comoara trebuie sa devina proprietarul ei de drept, asa cum se intampla in Vest. Daca statul considera ca descoperirea trebuie sa devina obiect de patrimoniu, o cumpara la valoarea de pe piata libera. Mai departe, in Romania nu ai voie sa iesi cu detectorul de metale in teren, vorbesc de terenuri proprietate privata, decat daca anunti politia si autoritatile locale. Sunt considerat un potential infractor doar pentru simplul fapt ca am aparatul in masina. In Germania, de pilda, sunt 250.000 de cautatori de comori care cauta oricand cu orice aparatura doresc si nu are nimeni nici o treaba cu ei. Asta pe de o parte. Dar mai sunt si alte probleme", ne-a declarat Ioan Blaj.
Dintr-o galeata de aur i-au lasat 200 de grame
"Nici nu va dati seama cati oameni au aur ingropat in curte de inaintasii lor, dar nu au curaj sa il scoata. Sau daca il scot il ascund in alta parte, pentru ca le este frica de stat. Daca il declara i se confisca imediat, pentru un motiv sau altul. Cunosc un caz in care omul a declarat o galeata cu monede din aur. In final a aparut un document
in care el declara ca acel aur avea greutatea de 200 de grame. Despre restul nu se mai stie nimic. Cata bataie a luat, numai el stie... Dar se intampla lucruri chiar mai rele, persoane importante din Romania lucreaza cu anumite grupuri de cautatori neoficiali. Primii ofera protectie la nivel politic, altii ofera informatii. Banii se impart intre ei. Toate siturile arheologice distruse de asa-zisi cautatori de comori sunt operele acestor hoti. Sa dau un exemplu: in 1986 au venit in zona Cerna Varf cateva transportoare blindate pline cu soldati, impreuna cu oficiali de la Bucuresti. Au sapat, au incarcat cateva lazi intr-un transportor blindat si dusi au fost. Exista martori oculari in viata
care au recunoscut personajele, azi in posturi cheie ale statului. Ce s-a ridicat de acolo si ce destinatie a luat incarcatura?", a mai spus Blaj.
Banica Jr. profita de Andreea
Gospodina. "Zana Surprizelor" curata constiincioasa masina cu care circula sotul ei
Stefan Banica Jr. profita la maximum de sotia lui. Cantaretul conduce masina
Andreei, pe care tot ea i-o pregateste de drum de fiecare data si, in plus
, si-a comandat un luxos autoturism de teren pe care-l va achizitiona la pret redus, tot prin relatiile consoartei.
Paparazzii Cancan au surprins cuplul Banica - Marin, zilele trecute, cand tocmai ieseau dintr-un bloc din zona Unirii, unde cei doi au un apartament. In fata blocului, Banica s-a oprit sa vorbeasca ceva cu un vecin, timp in care Andreea nu a stat degeaba. S-a urcat in autoturismul BMW seria 6, pe care ea l-a primit de la Automobile Bavaria, firma a carei imagine a fost pana nu demult, si a decapotat masina. Apoi a facut curat pe locul soferului si a aruncat o sticla din plastic. Dupa ce si-a terminat treaba, gospodina Andreea s-a asezat cuminte in dreapta si i-a cedat locul sotului sau. Stefan Banica Jr. a condus masina nevestei pana la Snagov, unde cuplul a vazut o casa, dupa care cei doi au revenit in Capitala si au oprit la vila pe care si-au construit-o pe strada Sfantul Petru Tei, in zona stadionului Dinamo.
Andreea Marin nu i-a cedat lui Banica doar masina, primita de ea de la firma
pentru care facea publicitate
. Aceasta a intervenit pentru sotul sau, la conducerea companiei, pentru ca artistul sa beneficieze de o reducere serioasa la achizitionarea unui BMW X 5, pe care si l-a comandat deja si asteapta acum sa-i fie livrat. "Zana Surprizelor" nu si-a ajutat doar barbatul, ci si pe sora ei, pe care a reusit s-o angajeze pe un salariu frumusel in cadrul aceleiasi firme de automobile.
Stefan Banica Jr. profita la maximum de sotia lui. Cantaretul conduce masina
Andreei, pe care tot ea i-o pregateste de drum de fiecare data si, in plus
, si-a comandat un luxos autoturism de teren pe care-l va achizitiona la pret redus, tot prin relatiile consoartei.
Paparazzii Cancan au surprins cuplul Banica - Marin, zilele trecute, cand tocmai ieseau dintr-un bloc din zona Unirii, unde cei doi au un apartament. In fata blocului, Banica s-a oprit sa vorbeasca ceva cu un vecin, timp in care Andreea nu a stat degeaba. S-a urcat in autoturismul BMW seria 6, pe care ea l-a primit de la Automobile Bavaria, firma a carei imagine a fost pana nu demult, si a decapotat masina. Apoi a facut curat pe locul soferului si a aruncat o sticla din plastic. Dupa ce si-a terminat treaba, gospodina Andreea s-a asezat cuminte in dreapta si i-a cedat locul sotului sau. Stefan Banica Jr. a condus masina nevestei pana la Snagov, unde cuplul a vazut o casa, dupa care cei doi au revenit in Capitala si au oprit la vila pe care si-au construit-o pe strada Sfantul Petru Tei, in zona stadionului Dinamo.
Andreea Marin nu i-a cedat lui Banica doar masina, primita de ea de la firma
pentru care facea publicitate
. Aceasta a intervenit pentru sotul sau, la conducerea companiei, pentru ca artistul sa beneficieze de o reducere serioasa la achizitionarea unui BMW X 5, pe care si l-a comandat deja si asteapta acum sa-i fie livrat. "Zana Surprizelor" nu si-a ajutat doar barbatul, ci si pe sora ei, pe care a reusit s-o angajeze pe un salariu frumusel in cadrul aceleiasi firme de automobile.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
