Mai bine de o suta de cetateni din Balti au participat, vineri, la o actiune de comemorare a victimelor deportarilor si represiunilor politice din 1949. Evenimentul s-a desfasurat in fata Garii „Balti-Slobozia” din localitate, unde acum cativa ani, a fost inaltat un monument in memoria miilor de deportati, care nu au mai revenit in Moldova din lagarele staliniste, informeaza Agentia DECA-press.
Organizatorul actiunii a fost Asociatia Balti a Fostilor Rrepresati si Detinuti Politici (AFRDP), care, in acest an, nu a avut fonduri pentru oficierea unei slujbe de pomenire.
La actiune au participat supravietuitori ai deportarilor, reprezentanti ai autoritatilor locale si ai societatii civile.
Din Gara feroviara din Balti, acum 58 de ani, au fost transportate – in mare parte in Siberia – 11432 de familii de gospodari basarabeni, sustine Nicolae Bazaochi, presedintele AFRDP din Balti.
Presedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, Stefan Uratu, a comunicat pentru DECA-press ca numarul basarabenilor care au fost ridicati in anii de guvernare sovietica ar atinge cifra la circa un milion. In mare parte, cei care au supravietuit deportarilor, traiesc acum sub nivelul saraciei, iar statul nu garanteaza oferirea unor conditii de viata
pe care le merita acesti oameni, a mentionat Uratu.
In municipiul Balti, in evidenta autoritatilor locale sunt peste o mie de fosti deportati si detinuti politici.
luni, 23 februarie 2009
Ce se va întâmpla azi la Hânceşti?
De două săptămâni, nu contenesc să ne vină semnale alarmante din republică despre acţiunile de tergiversare şi sabotare de către Partidul Comuniştilor a procesului de formare a noilor structuri ale administraţiei publice la nivel raional şi local. Reprezentanţii PCRM nu se sinchisesc să recurgă la cele mai josnice tactici – corupere, şantaj politic, presiuni, intimidări. Disperaţi că pierd puterea la nivel local, aceştia, mai nou, au trecut peste orice limite şi pun la cale arestarea unor consilieri locali.
Ieri, am primit în redacţie tocmai două mesaje electronice de la Hânceşti, după ce anterior am fost sunaţi de lumea de acolo, în care am fost rugaţi să monitorizăm şi să oglindim ceea ce se întâmplă la Hânceşti. Iată cum este descrisă situaţia politică explozivă de acolo: „După boicotarea primelor două şedinţe de către comunişti, vineri e ultima şedinţă, decisivă, pentru alegerea preşedintelui raionului Hânceşti. Până la data curentă, reprezentanţii partidelor de opoziţie: AMN, PD, PPCD, PSDM, PNL, PDS şi un candidat independent reprezentau o majoritate democratică în număr de 19 mandate, faţă de Partidul Comuniştilor cu 16. Pentru ca reprezentantul PCRM să câştige, comuniştii au nevoie de două voturi. Din cauza intimidărilor şi presiunilor foarte mari din partea Partidului Comuniştilor se presupune că doi candidaţi din majoritatea pro-democratică nu vor fi prezenţi la şedinţă. Cazul excepţional este că unui alt candidat din această alianţă de opoziţie, reprezentantul PSDM, Grigore Cobzac, i s-a instrumentat un dosar penal la comandă de către autorităţile comuniste din raion, pe data de 02.07.2007, îndată după boicotarea de către comunişti a celei de-a doua şedinţe a Consiliului raional. Asupra companiei
ce o deţine sunt exercitate presiuni şi controale din partea departamentului de corupţie. Prezenţa dlui Grigore Cobzac la şedinţa pentru alegerea preşedintelui raional este decisivă. Dl Cobzac se află într-o deplasare de serviciu, dar a spus că va fi prezent vineri la şedinţa consiliului. Dar el poate fi reţinut de către poliţie şi forţele speciale pentru un termen de 72 de ore, fără temei, chiar în faţa Consiliului raional, înainte de prezentarea lui la şedinţă. Şi atunci, toate eforturile depuse de către alianţa pro-democratică pot suferi eşec”.
În cel de-al doilea mesaj, feciorul unui consilier de la Hânceşti descrie cum comuniştii au încercat să o corupă pe mama sa cu „propuneri tentante”, în încercarea de a o determina să voteze pentru reprezentantul PCRM la funcţia de preşedinte al raionului.
Ieri, am primit în redacţie tocmai două mesaje electronice de la Hânceşti, după ce anterior am fost sunaţi de lumea de acolo, în care am fost rugaţi să monitorizăm şi să oglindim ceea ce se întâmplă la Hânceşti. Iată cum este descrisă situaţia politică explozivă de acolo: „După boicotarea primelor două şedinţe de către comunişti, vineri e ultima şedinţă, decisivă, pentru alegerea preşedintelui raionului Hânceşti. Până la data curentă, reprezentanţii partidelor de opoziţie: AMN, PD, PPCD, PSDM, PNL, PDS şi un candidat independent reprezentau o majoritate democratică în număr de 19 mandate, faţă de Partidul Comuniştilor cu 16. Pentru ca reprezentantul PCRM să câştige, comuniştii au nevoie de două voturi. Din cauza intimidărilor şi presiunilor foarte mari din partea Partidului Comuniştilor se presupune că doi candidaţi din majoritatea pro-democratică nu vor fi prezenţi la şedinţă. Cazul excepţional este că unui alt candidat din această alianţă de opoziţie, reprezentantul PSDM, Grigore Cobzac, i s-a instrumentat un dosar penal la comandă de către autorităţile comuniste din raion, pe data de 02.07.2007, îndată după boicotarea de către comunişti a celei de-a doua şedinţe a Consiliului raional. Asupra companiei
ce o deţine sunt exercitate presiuni şi controale din partea departamentului de corupţie. Prezenţa dlui Grigore Cobzac la şedinţa pentru alegerea preşedintelui raional este decisivă. Dl Cobzac se află într-o deplasare de serviciu, dar a spus că va fi prezent vineri la şedinţa consiliului. Dar el poate fi reţinut de către poliţie şi forţele speciale pentru un termen de 72 de ore, fără temei, chiar în faţa Consiliului raional, înainte de prezentarea lui la şedinţă. Şi atunci, toate eforturile depuse de către alianţa pro-democratică pot suferi eşec”.
În cel de-al doilea mesaj, feciorul unui consilier de la Hânceşti descrie cum comuniştii au încercat să o corupă pe mama sa cu „propuneri tentante”, în încercarea de a o determina să voteze pentru reprezentantul PCRM la funcţia de preşedinte al raionului.
Polonia si holocaustul crestinilor de la Auschwitz
Premierul polonez vrea ca tara sa sa aiba dreptul de a invoca holocaustul la fel ca si evreii
Gemenii Kaczynski, aflati la putere in Polonia, continua sa-si prezinte pretentiile Varsoviei de a fi considerata egala intre egali. Premierul Jaroslaw Kaczynski considera ca, daca evreii au dreptul sa invoce problema holocaustului, si Polonia,
care a fost, de asemenea, victima o ocupatiei naziste, trebuie sa poata face acest lucru.
Pe de alta parte, presedintele Lech Kaczynski anunta ca doreste reluarea dezbaterilor privind distribuirea drepturilor de vot.
Tinta preferata a premierului polonez ramane Germania. Intr-un interviu acordat cotidianului Die Welt, Jaroslaw Kaczynski si-a sustinut o serie de declaratii recente privind suferintele indurate de poporul sau in timpul
celui de-Al Doilea Razboi Mondial, apreciind ca, atata timp cat evreii pot face referiri la aceasta perioada, Polonia dispune de acelasi drept.
"Sunt foarte surprins de opinia unora ca nu poti face referire la probleme istorice", a mentionat Jaroslaw Kaczynski. "Evreii fac referire la aceasta problema, a Holocaustului. Acest lucru inseamna ca altii o pot face, numai Polonia nu?", s-a intrebat retoric premierul polonez, acuzand, din nou, Germania de revizionism.
"Germania nu a fost o victima a acestui razboi. Germania a fost statul agresor", a adaugat seful Executivului.
"Daca cineva incearca sa creeze impresia ca suferinta indurata de Germania este comparabila cu cea a Poloniei, atunci acest fapt este foarte deranjant", a conchis Jaroslaw Kaczynski, dupa ce, luna trecuta, nu se sfia sa compare Germania din zilele noastre cu Germania anilor '30, cand la putere s-a aflat Adolf Hitler.
Varsovia insista asupra drepturilor de vot din UE
Intentia Poloniei de a repune pe tapet dezbaterile asupra distribuirii drepturilor de vot in viitorul tratat european risca sa suscite nervozitate in randul celorlalte 26 de state ale UE. Liderii de la Varsovia, care la summitul de luna trecuta au reusit sa-si impuna punctul de vedere, sustin ca asupra dreptului de vot ar fi obtinut o concesiune nescrisa, fiind stiut faptul ca tarile care nu dispun de suficiente voturi pentru a impiedica o decizie a UE pot sa intarzie adoptarea ei cu maximum doi ani. "Deocamdata, nimic nu este scris, nici doi ani, nici trei luni", a afirmat presedintele polonez intr-un interviu. Solicitarea liderilor de la Varsovia va reaprinde, cu siguranta, disputa acestora cu partenerii din UE, care considera ca mandatul pentru elaborarea unui tratat a fost transat deja la Bruxelles, este clar si nu trebuie discutat din nou. Actualul sistem de vot - al principiului dublei majoritati, bazat pe numarul statelor din UE si al marimii populatiei acestora - a constituit obstacolul major in timpul negocierilor care au avut loc la summitul din iunie. Polonia a sustinut in permanenta ca acest mecanism este facut sa favorizeze statele importante din UE, mai precis Germania, in vreme ce puterea statelor mai mici este astfel diminuata. (D.E.)
Dick Marty, amenintat cu Justitia
Fostul consilier polonez pe probleme de securitate nationala, Marek Siwiec, in prezent vicepresedinte al Parlamentului European, a declarat ca il va da in judecata pe raportorul special al Consiliului Europei, Dick Marty, pentru ca i-a mentionat numele intr-un raport in care Polonia si Romania sunt acuzate ca ar fi gazduit pe teritoriul lor inchisori secrete ale CIA. Siwiec a afirmat ca i-a cerut lui Marty sa-i stearga numele din raport, in care este mentionat ca fiind unul dintre oficialii care ar fi stiut si care ar putea fi tras la raspundere pentru existenta acestor inchisori. Elvetianul si-a intocmit raportul pe baza unor interviuri cu peste 30 de oficiali din cadrul serviciilor secrete europene si americane, insa Polonia si Romania au respins concluziile documentului
intrucat nu a fost oferit nici un nume.
Gemenii Kaczynski, aflati la putere in Polonia, continua sa-si prezinte pretentiile Varsoviei de a fi considerata egala intre egali. Premierul Jaroslaw Kaczynski considera ca, daca evreii au dreptul sa invoce problema holocaustului, si Polonia,
care a fost, de asemenea, victima o ocupatiei naziste, trebuie sa poata face acest lucru.
Pe de alta parte, presedintele Lech Kaczynski anunta ca doreste reluarea dezbaterilor privind distribuirea drepturilor de vot.
Tinta preferata a premierului polonez ramane Germania. Intr-un interviu acordat cotidianului Die Welt, Jaroslaw Kaczynski si-a sustinut o serie de declaratii recente privind suferintele indurate de poporul sau in timpul
celui de-Al Doilea Razboi Mondial, apreciind ca, atata timp cat evreii pot face referiri la aceasta perioada, Polonia dispune de acelasi drept.
"Sunt foarte surprins de opinia unora ca nu poti face referire la probleme istorice", a mentionat Jaroslaw Kaczynski. "Evreii fac referire la aceasta problema, a Holocaustului. Acest lucru inseamna ca altii o pot face, numai Polonia nu?", s-a intrebat retoric premierul polonez, acuzand, din nou, Germania de revizionism.
"Germania nu a fost o victima a acestui razboi. Germania a fost statul agresor", a adaugat seful Executivului.
"Daca cineva incearca sa creeze impresia ca suferinta indurata de Germania este comparabila cu cea a Poloniei, atunci acest fapt este foarte deranjant", a conchis Jaroslaw Kaczynski, dupa ce, luna trecuta, nu se sfia sa compare Germania din zilele noastre cu Germania anilor '30, cand la putere s-a aflat Adolf Hitler.
Varsovia insista asupra drepturilor de vot din UE
Intentia Poloniei de a repune pe tapet dezbaterile asupra distribuirii drepturilor de vot in viitorul tratat european risca sa suscite nervozitate in randul celorlalte 26 de state ale UE. Liderii de la Varsovia, care la summitul de luna trecuta au reusit sa-si impuna punctul de vedere, sustin ca asupra dreptului de vot ar fi obtinut o concesiune nescrisa, fiind stiut faptul ca tarile care nu dispun de suficiente voturi pentru a impiedica o decizie a UE pot sa intarzie adoptarea ei cu maximum doi ani. "Deocamdata, nimic nu este scris, nici doi ani, nici trei luni", a afirmat presedintele polonez intr-un interviu. Solicitarea liderilor de la Varsovia va reaprinde, cu siguranta, disputa acestora cu partenerii din UE, care considera ca mandatul pentru elaborarea unui tratat a fost transat deja la Bruxelles, este clar si nu trebuie discutat din nou. Actualul sistem de vot - al principiului dublei majoritati, bazat pe numarul statelor din UE si al marimii populatiei acestora - a constituit obstacolul major in timpul negocierilor care au avut loc la summitul din iunie. Polonia a sustinut in permanenta ca acest mecanism este facut sa favorizeze statele importante din UE, mai precis Germania, in vreme ce puterea statelor mai mici este astfel diminuata. (D.E.)
Dick Marty, amenintat cu Justitia
Fostul consilier polonez pe probleme de securitate nationala, Marek Siwiec, in prezent vicepresedinte al Parlamentului European, a declarat ca il va da in judecata pe raportorul special al Consiliului Europei, Dick Marty, pentru ca i-a mentionat numele intr-un raport in care Polonia si Romania sunt acuzate ca ar fi gazduit pe teritoriul lor inchisori secrete ale CIA. Siwiec a afirmat ca i-a cerut lui Marty sa-i stearga numele din raport, in care este mentionat ca fiind unul dintre oficialii care ar fi stiut si care ar putea fi tras la raspundere pentru existenta acestor inchisori. Elvetianul si-a intocmit raportul pe baza unor interviuri cu peste 30 de oficiali din cadrul serviciilor secrete europene si americane, insa Polonia si Romania au respins concluziile documentului
intrucat nu a fost oferit nici un nume.
Amenintarile Rusiei, ignorate de Washington
Statele Unite au decis sa ignore amenintarea Rusiei privind amplasarea de rachete la frontierele Uniunii Europene si sa procedeze la amplasarea elementelor scutului antiracheta in tarile Europei, in cazul in care contraalternativa propusa de Moscova nu va fi considerata viabila, relateaza AFP.
Decizia a venit la o zi dupa ce vicepremierul rus Serghei Ivanov declara ca Rusia ar putea riposta la amplasarea de catre americani a scutului antiracheta in Europa prin desfasurarea de rachete la frontiera vestica a federatiei, inclusiv in enclava Kaliningrad, situata intre Polonia si Lituania.
Purtatorul de cuvant al Casei Albe, Tony Snow, a recunoscut joi ca proiectul american privind amplasarea unor elemente ale scutului antiracheta in Europa este la originea tensiunilor dintre SUA si Federatia Rusa, adaugand insa ca s-au facut unele progrese in solutionarea conflictului cu ocazia summitului din Maine, la care au participat George W. Bush si Vladimir Putin.
Raspuns in limbaj diplomatic dupa amenintari
Departamentul de Stat a avut o pozitie ceva mai ferma, calificand amenintarile lansate de Serghei Ivanov drept „regretabile”. „Evident, atunci cand ii vedem pe responsabilii rusi vorbind in asemenea termeni, putem spune ca nu este o pozitie constructiva”, a declarat Sean McCormack, purtator de cuvant la Departamentul de Stat.
La fel ca si colegul sau de la Casa Alba, McCormack a incercat sa acrediteze ideea ca, la intalnirea la nivel inalt de saptamana trecuta, s-au inregistrat evolutii pozitive in dialogul ruso-american. Statele Unite doresc sa amplaseze zece interceptoare de rachete in Polonia si o statie radar in Cehia, in timp ce rusii au propus utilizarea unei statii radar din Azerbaidjan, dar si implicarea NATO in acest proiect.
Comanda grasa pentru Boeing
Viitoarea baza americana antiracheta din Polonia ar putea fi construita de firma Boeing pentru suma de 600 de milioane de dolari, daca Washingtonul si Varsovia ajung la un acord in acest sens, a declarat Tadeusz Waszczykowski, adjunctul ministrului polonez de externe.
Intretinerea bazei va costa
SUA aproximativ 30 de milioane de dolari pe an, in timp ce cheltuielile Poloniei ar fi infime, a spus oficialul citat. Potrivit lui Waszczykowski, acordul dintre Polonia si SUA privind amplasarea interceptoarelor de racheta pe teritoriul polonez ar putea fi definitivat in septembrie sau octombrie.
INGRIJORARE LA VILNIUS
„Un gest de natura militara”
Lituania si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu amenintarea Rusiei ca va instala noi baterii de racheta in enclava Kalinigrad. „Ar fi foarte rau daca aceste planuri se vor concretiza”, a afirmat premierul lituanian Gediminas Kirkilas, precizand ca tara sa va protesta fata de orice initiativa de acest fel.
Amenintarile cu amplasarea rachetelor in Kalinigrad trebuie intrepretate „un gest militar”, care nu ar trebui tolerat, a spus, la randul sau, Justinas Karosas, presedintele Comisiei parlamentare pentru politica externa.
In replica, Vasili Lihacev, vicepresedintele Comisiei pentru afaceri
externe din Consiliul Federatiei Ruse, a explicat ca Rusia are dreptul sa stationeze rachete la Kaliningrad in scop defensiv. Pe de alta parte, Lihacev a tinut sa linisteasca putin spiritele. „Oricum, acest lucru nu inseamna ca rachetele vor fi amplasate in viitorul apropiat”, a spus Lihacev.
Decizia a venit la o zi dupa ce vicepremierul rus Serghei Ivanov declara ca Rusia ar putea riposta la amplasarea de catre americani a scutului antiracheta in Europa prin desfasurarea de rachete la frontiera vestica a federatiei, inclusiv in enclava Kaliningrad, situata intre Polonia si Lituania.
Purtatorul de cuvant al Casei Albe, Tony Snow, a recunoscut joi ca proiectul american privind amplasarea unor elemente ale scutului antiracheta in Europa este la originea tensiunilor dintre SUA si Federatia Rusa, adaugand insa ca s-au facut unele progrese in solutionarea conflictului cu ocazia summitului din Maine, la care au participat George W. Bush si Vladimir Putin.
Raspuns in limbaj diplomatic dupa amenintari
Departamentul de Stat a avut o pozitie ceva mai ferma, calificand amenintarile lansate de Serghei Ivanov drept „regretabile”. „Evident, atunci cand ii vedem pe responsabilii rusi vorbind in asemenea termeni, putem spune ca nu este o pozitie constructiva”, a declarat Sean McCormack, purtator de cuvant la Departamentul de Stat.
La fel ca si colegul sau de la Casa Alba, McCormack a incercat sa acrediteze ideea ca, la intalnirea la nivel inalt de saptamana trecuta, s-au inregistrat evolutii pozitive in dialogul ruso-american. Statele Unite doresc sa amplaseze zece interceptoare de rachete in Polonia si o statie radar in Cehia, in timp ce rusii au propus utilizarea unei statii radar din Azerbaidjan, dar si implicarea NATO in acest proiect.
Comanda grasa pentru Boeing
Viitoarea baza americana antiracheta din Polonia ar putea fi construita de firma Boeing pentru suma de 600 de milioane de dolari, daca Washingtonul si Varsovia ajung la un acord in acest sens, a declarat Tadeusz Waszczykowski, adjunctul ministrului polonez de externe.
Intretinerea bazei va costa
SUA aproximativ 30 de milioane de dolari pe an, in timp ce cheltuielile Poloniei ar fi infime, a spus oficialul citat. Potrivit lui Waszczykowski, acordul dintre Polonia si SUA privind amplasarea interceptoarelor de racheta pe teritoriul polonez ar putea fi definitivat in septembrie sau octombrie.
INGRIJORARE LA VILNIUS
„Un gest de natura militara”
Lituania si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu amenintarea Rusiei ca va instala noi baterii de racheta in enclava Kalinigrad. „Ar fi foarte rau daca aceste planuri se vor concretiza”, a afirmat premierul lituanian Gediminas Kirkilas, precizand ca tara sa va protesta fata de orice initiativa de acest fel.
Amenintarile cu amplasarea rachetelor in Kalinigrad trebuie intrepretate „un gest militar”, care nu ar trebui tolerat, a spus, la randul sau, Justinas Karosas, presedintele Comisiei parlamentare pentru politica externa.
In replica, Vasili Lihacev, vicepresedintele Comisiei pentru afaceri
externe din Consiliul Federatiei Ruse, a explicat ca Rusia are dreptul sa stationeze rachete la Kaliningrad in scop defensiv. Pe de alta parte, Lihacev a tinut sa linisteasca putin spiritele. „Oricum, acest lucru nu inseamna ca rachetele vor fi amplasate in viitorul apropiat”, a spus Lihacev.
ONU: Încălzirea globală produce foamete
Oficialii Organizaţiei Naţiunilor Unite responsabili pentru Programul Alimentar
Mondial avertizează asupra milioanelor de oameni afectaţi de secetă pe continentul african.
Seceta care transformă regiuni întregi în deşert, inundaţiile şi furtunile violente din ce în ce mai dese vor afecta un număr din ce în ce mai mare de oameni, atenţionează experţii ONU.
"Nu vă pot da o cifră exactă, câţi oameni sunt afectaţi de foamete ca urmare a schimbării climei. Dar vă pot spune că deja, în Africa, 140 de milioane de oameni care trăiesc în zone afectate de secetă sunt în pericol să moară de foame. Şi numărul celor afectaţi va creşte din ce în ce mai mult", a declarat Robin Lodge, reprezentant al Programului
Alimentar Mondial.
Potrivit datelor ONU, numărul dezastrelor naturale
din 2005 este de patru ori mai mare decât cu 30 de ani în urmă. În plus
, estul Africii este în plin proces de deşertificare. Nici oamenii şi nici animalele nu mai au ce mânca.
Cu ocazia concertului LIVE EARTH de la New York, poetul şi muzicianul Dhani Jones va lansa un apel la ajutorarea victimelor schimbărilor climatice din Africa şi Afganistan.
"Acesta este un pământ lipsit de viaţă, acum este împărăţia cactuşilor. Aşa va sfârşi lumea. Nu cu o bubuitură puternică, ci cu un scâncet prelung. Suntem mereu atât de preocupaţi de ziua de mâine, încât uităm de milioanele de oameni care trăiesc într-o sărăcie lucie şi care simt deja efectele secetei, ale furtunilor şi ale inundaţiilor. Programul Alimentar Mondial este în aceste locuri în prima linie, ajutându-i pe aceia care au mai mare nevoie. Programul acesta ajută tocmai victimele înclăzirii globale. Noi le dăm oamenilor să mănânce", spune acesta.
Mondial avertizează asupra milioanelor de oameni afectaţi de secetă pe continentul african.
Seceta care transformă regiuni întregi în deşert, inundaţiile şi furtunile violente din ce în ce mai dese vor afecta un număr din ce în ce mai mare de oameni, atenţionează experţii ONU.
"Nu vă pot da o cifră exactă, câţi oameni sunt afectaţi de foamete ca urmare a schimbării climei. Dar vă pot spune că deja, în Africa, 140 de milioane de oameni care trăiesc în zone afectate de secetă sunt în pericol să moară de foame. Şi numărul celor afectaţi va creşte din ce în ce mai mult", a declarat Robin Lodge, reprezentant al Programului
Alimentar Mondial.
Potrivit datelor ONU, numărul dezastrelor naturale
din 2005 este de patru ori mai mare decât cu 30 de ani în urmă. În plus
, estul Africii este în plin proces de deşertificare. Nici oamenii şi nici animalele nu mai au ce mânca.
Cu ocazia concertului LIVE EARTH de la New York, poetul şi muzicianul Dhani Jones va lansa un apel la ajutorarea victimelor schimbărilor climatice din Africa şi Afganistan.
"Acesta este un pământ lipsit de viaţă, acum este împărăţia cactuşilor. Aşa va sfârşi lumea. Nu cu o bubuitură puternică, ci cu un scâncet prelung. Suntem mereu atât de preocupaţi de ziua de mâine, încât uităm de milioanele de oameni care trăiesc într-o sărăcie lucie şi care simt deja efectele secetei, ale furtunilor şi ale inundaţiilor. Programul Alimentar Mondial este în aceste locuri în prima linie, ajutându-i pe aceia care au mai mare nevoie. Programul acesta ajută tocmai victimele înclăzirii globale. Noi le dăm oamenilor să mănânce", spune acesta.
Biroul fostului premier al Franţei a fost percheziţionat
Magistraţi în Franţa investighează acuzaţiile la adresa fostului premier Dominique de Villepin de manipulare a unei investigaţii, astfel încât să-l implice pe actualul preşedinte, Nicolas Sarkozy.
În 2004 pe când era ministru de externe, Dominique de Villepin ar fi încurajat divulgarea unor documente
care l-ar fi implicat, în mod fals, pe Nicolas Sarkozy, într-o afacere de mituire, potrivit unor surse judiciare.
Dominique de Villepin a negat orice implicare, dar a revenit din vacanţă pentru a monitoriza mersul percheziţiei.
Joi, magistraţii efectuaseră o altă percheziţie, timp de şase ore, la locuinţa sa.
Scandalul e cunoscut sub denumirea de "afacerea Clearstream", după numele unei instituţii financiare
din Luxemburg, unde Nicolas Sarkozy şi alţii, au fost acuzaţi, în mod fals, de deţinerea de conturi în care erau plătite sume în calitate de mită.
De Villepin a cerut calitatea de "martor asistat" în anchetă, un statut care i-ar permite să aibă acces la dosarele poliţiei.
Tăcerea lui Jacques Chirac
Dominique de Villepin era la vremea respectivă ministru de externe, dar ulterior a ajuns premier, iar acuzaţiile împotriva sa sugerează că ar fi dorit să saboteze ambiţiile prezidenţiale ale colegului său de cabinet, Nicolas Sarkozy.
Potrivit magistraţilor, informaţii cheie ar fi fost găsite pe un computer laptop al unui fost general din serviciile secrete.
Fişierele ar fi probat acuzaţia că Dominique de Villepin iniţiase întâlnirea la care au fost ticluite acuzaţiile false la adresa lui Nicolas Sarkozy, că ar fi primit mită în legătură cu un contract de vânzare al unor fregate către Taiwan în 1991.
Luna trecută, avocatul fostului preşedinte, Jacques Chirac, declarase postului de radio Europe 1 că clientul său nu va coopera cu ancheta, prevalându-se de imunitatea
garantată de Constituţie actelor preşedintelui Republicii.
La un moment dat, Dominique de Villepin a avut propriile ambiţii prezidenţiale şi părea să se bucure de sprijinul lui Jacques Chirac, înainte ca Nicolas Sarkozy să primească învestitura oficială a partidului de guvernământ, UMP, pentru alegerile prezidenţiale din 2007.
Fostul premier fusese chestionat de poliţie în afacerea Clearstream în luna decembrie 2006.
În 2004 pe când era ministru de externe, Dominique de Villepin ar fi încurajat divulgarea unor documente
care l-ar fi implicat, în mod fals, pe Nicolas Sarkozy, într-o afacere de mituire, potrivit unor surse judiciare.
Dominique de Villepin a negat orice implicare, dar a revenit din vacanţă pentru a monitoriza mersul percheziţiei.
Joi, magistraţii efectuaseră o altă percheziţie, timp de şase ore, la locuinţa sa.
Scandalul e cunoscut sub denumirea de "afacerea Clearstream", după numele unei instituţii financiare
din Luxemburg, unde Nicolas Sarkozy şi alţii, au fost acuzaţi, în mod fals, de deţinerea de conturi în care erau plătite sume în calitate de mită.
De Villepin a cerut calitatea de "martor asistat" în anchetă, un statut care i-ar permite să aibă acces la dosarele poliţiei.
Tăcerea lui Jacques Chirac
Dominique de Villepin era la vremea respectivă ministru de externe, dar ulterior a ajuns premier, iar acuzaţiile împotriva sa sugerează că ar fi dorit să saboteze ambiţiile prezidenţiale ale colegului său de cabinet, Nicolas Sarkozy.
Potrivit magistraţilor, informaţii cheie ar fi fost găsite pe un computer laptop al unui fost general din serviciile secrete.
Fişierele ar fi probat acuzaţia că Dominique de Villepin iniţiase întâlnirea la care au fost ticluite acuzaţiile false la adresa lui Nicolas Sarkozy, că ar fi primit mită în legătură cu un contract de vânzare al unor fregate către Taiwan în 1991.
Luna trecută, avocatul fostului preşedinte, Jacques Chirac, declarase postului de radio Europe 1 că clientul său nu va coopera cu ancheta, prevalându-se de imunitatea
garantată de Constituţie actelor preşedintelui Republicii.
La un moment dat, Dominique de Villepin a avut propriile ambiţii prezidenţiale şi părea să se bucure de sprijinul lui Jacques Chirac, înainte ca Nicolas Sarkozy să primească învestitura oficială a partidului de guvernământ, UMP, pentru alegerile prezidenţiale din 2007.
Fostul premier fusese chestionat de poliţie în afacerea Clearstream în luna decembrie 2006.
Laszlo Tokes forţează mâna lui Marko Bela
trângerile de mâini dintre Marko Bela şi Laszlo Tokes au fost, până acum, strict protocolare
Episcopul reformat cere UDMR listă comună cu radicalii la europarlamentare şi crearea unei mese
rotunde pentru problemele comunităţii maghiare
Pericolul scindării electoratului maghiar, ceea ce duce la imposibilitatea atingerii pragului electoral de 5%, îl forţează pe Marko Bela să negocieze cu Laszlo Tokes. Episcopul ştie că este într-o poziţie favorabilă şi cere o nouă listă pentru alegerile europarlamentare.
Prin intermediul episcopului Laszlo Tokes, radicalii maghiari îi vor cere lui Marko Bela retragerea propriei liste de eurocandidaţi şi crearea unei liste naţionale comune, în tandem cu înfiinţarea unei aşa-zise mese rotunde, în care UDMR ar pierde rolul de „prim dintre egali".
Liderul Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, episcopul Laszlo Tokes, a fost deja invitat de către preşedintele UDMR, Marko Bela, la discuţii pentru a dezamorsa riscul unei eventuale nereprezentări a comunităţii maghiare în Legislativul de la Bruxelles. Atât absenteismul masiv, cât şi simpatiile electorale de care se bucură Tokes în rândul a 22% din votanţi maghiari, relevat în ultimele sondaje de opinie, au pus conducerea UDMR în faţa soluţiei de compromis: acceptarea lui Tokes pe listele UDMR pentru a se evita anihilarea reciprocă în
cursa electorală.
Monopol înlocuit de pluripartitism
Partizanii lui Tokes nu se mulţumesc însă cu o astfel de soluţie. "Uniunea trece în prezent printr-o criză profundă compusă din două elemente: cea a sistemului partidului unic, bazat pe comportamentul de monopol manifestat de Uniune, şi cea a lipsei de credibilitate, caracterizată prin pierderea legitimităţii liderilor UDMR", ne-a declarat vicepreşedintele CNMT, Szilagy Zsolt. În viziunea sa, lista Uniunii are foarte puţine şanse de a fi votată. "Fără doar şi poate, există această criză de credibilitate. Cele mai mari şanse de vot la ora actuală le are episcopul Tokes. Au reuşit să strângă 137.000 de semnături pentru susţinerea candidaturii sale, fără a avea în spate puterea şi logistica UDMR", a declarat, la rândul său, deputatul UDMR, Toro Tibor. Potrivit vicepreşedintelui CNMT, conducerea Uniunii ar trebui să susţină candidatura lui Tokes, dar nu prin includerea acestuia pe lista formaţiunii, ci prin elaborarea unei liste, naţionale, care să transceandă limitele unui partid politic. "Ar fi recomandabilă chiar retragerea propriei liste pentru crearea uneia naţionale, asta dacă legea partidelor politice o permite" a plusat reprezentantul CNMT. O altă doleanţă, privită ca o soluţie pe termen mediu şi lung pentru democratizarea vieţii politice a comunităţii, ar consta în crearea unei aşa-zise "mese rotunde", cu concursul Uniunii şi celorlaltor asociaţii civice maghiare, "care să identifice şi să elaboreze un program
comun reprezentativ".
Lista comună, dar sub sigla UDMR
Îngrijoraţi de perspectiva neatingerii pragului electoral de cinci la sută, liderii UDMR sunt dispuşi să ofere un loc eligibil pentru Tokes, dar numai pe lista cu sigla formaţiunii lor. "Este prematur să spunem dacă Tokes va ocupa primul loc pe lista UDMR pentru PE", a ţinut să precizeze vicepreşedintele executiv al UDMR, Borbely Laszlo. El a respins ideea renunţării UDMR la propria listă în favoarea uneia comune. "Dacă vor fi acceptate condiţiile şi de o parte şi de alta, trebuie să fie o listă comună sub sigla UDMR", a mai spus Borbely. Liderul grupului deputaţilor UDMR, Marton Arpad, ne-a explicat că, din punct de vedere procedural, nu există niciun impediment în calea includerii lui Tokes pe listele Uniunii. "Nu a fost încă depusă lista cu eurocandidaţii UDMR", a precizat Marton, subliniind necesitatea negocierilor pentru prevenirea riscului neintrării în PE.
Episcopul reformat cere UDMR listă comună cu radicalii la europarlamentare şi crearea unei mese
rotunde pentru problemele comunităţii maghiare
Pericolul scindării electoratului maghiar, ceea ce duce la imposibilitatea atingerii pragului electoral de 5%, îl forţează pe Marko Bela să negocieze cu Laszlo Tokes. Episcopul ştie că este într-o poziţie favorabilă şi cere o nouă listă pentru alegerile europarlamentare.
Prin intermediul episcopului Laszlo Tokes, radicalii maghiari îi vor cere lui Marko Bela retragerea propriei liste de eurocandidaţi şi crearea unei liste naţionale comune, în tandem cu înfiinţarea unei aşa-zise mese rotunde, în care UDMR ar pierde rolul de „prim dintre egali".
Liderul Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, episcopul Laszlo Tokes, a fost deja invitat de către preşedintele UDMR, Marko Bela, la discuţii pentru a dezamorsa riscul unei eventuale nereprezentări a comunităţii maghiare în Legislativul de la Bruxelles. Atât absenteismul masiv, cât şi simpatiile electorale de care se bucură Tokes în rândul a 22% din votanţi maghiari, relevat în ultimele sondaje de opinie, au pus conducerea UDMR în faţa soluţiei de compromis: acceptarea lui Tokes pe listele UDMR pentru a se evita anihilarea reciprocă în
cursa electorală.
Monopol înlocuit de pluripartitism
Partizanii lui Tokes nu se mulţumesc însă cu o astfel de soluţie. "Uniunea trece în prezent printr-o criză profundă compusă din două elemente: cea a sistemului partidului unic, bazat pe comportamentul de monopol manifestat de Uniune, şi cea a lipsei de credibilitate, caracterizată prin pierderea legitimităţii liderilor UDMR", ne-a declarat vicepreşedintele CNMT, Szilagy Zsolt. În viziunea sa, lista Uniunii are foarte puţine şanse de a fi votată. "Fără doar şi poate, există această criză de credibilitate. Cele mai mari şanse de vot la ora actuală le are episcopul Tokes. Au reuşit să strângă 137.000 de semnături pentru susţinerea candidaturii sale, fără a avea în spate puterea şi logistica UDMR", a declarat, la rândul său, deputatul UDMR, Toro Tibor. Potrivit vicepreşedintelui CNMT, conducerea Uniunii ar trebui să susţină candidatura lui Tokes, dar nu prin includerea acestuia pe lista formaţiunii, ci prin elaborarea unei liste, naţionale, care să transceandă limitele unui partid politic. "Ar fi recomandabilă chiar retragerea propriei liste pentru crearea uneia naţionale, asta dacă legea partidelor politice o permite" a plusat reprezentantul CNMT. O altă doleanţă, privită ca o soluţie pe termen mediu şi lung pentru democratizarea vieţii politice a comunităţii, ar consta în crearea unei aşa-zise "mese rotunde", cu concursul Uniunii şi celorlaltor asociaţii civice maghiare, "care să identifice şi să elaboreze un program
comun reprezentativ".
Lista comună, dar sub sigla UDMR
Îngrijoraţi de perspectiva neatingerii pragului electoral de cinci la sută, liderii UDMR sunt dispuşi să ofere un loc eligibil pentru Tokes, dar numai pe lista cu sigla formaţiunii lor. "Este prematur să spunem dacă Tokes va ocupa primul loc pe lista UDMR pentru PE", a ţinut să precizeze vicepreşedintele executiv al UDMR, Borbely Laszlo. El a respins ideea renunţării UDMR la propria listă în favoarea uneia comune. "Dacă vor fi acceptate condiţiile şi de o parte şi de alta, trebuie să fie o listă comună sub sigla UDMR", a mai spus Borbely. Liderul grupului deputaţilor UDMR, Marton Arpad, ne-a explicat că, din punct de vedere procedural, nu există niciun impediment în calea includerii lui Tokes pe listele Uniunii. "Nu a fost încă depusă lista cu eurocandidaţii UDMR", a precizat Marton, subliniind necesitatea negocierilor pentru prevenirea riscului neintrării în PE.
Stolojan, posibil cap de lista la europarlamentare
Presedintele de campanie
al PLD, Gheorghe Flutur, a declarat ieri ca specialisti din diferite domenii vor instrui vara aceasta candidatii partidului pentru euroalegeri.
Surse din partid ne-au declarat ca pana in luna august se va lua o decizie clara daca Theodor Stolojan va fi sau nu capul listei pentru euroalegeri. Aceleasi surse au precizat ca sunt sanse mari ca acesta sa accepte, deoarece miza pentru partid este foarte mare. "In cea mai mare parte, listele vor ramane aceleasi, dar avem in vedere si eventuale completari" a afirmat Flutur, citat de Mediafax. El a anuntat ca se vor organiza intalniri zonale intre conducere si candidatii partidului, la care se vor discuta teme de interes pe care Romania trebuie sa le promoveze in UE. O prima intalnire in acest sens va avea loc saptamana viitoare in judetul Dambovita, unde va fi lansat ghidul de mesaje al PLD pentru alegeri.
al PLD, Gheorghe Flutur, a declarat ieri ca specialisti din diferite domenii vor instrui vara aceasta candidatii partidului pentru euroalegeri.
Surse din partid ne-au declarat ca pana in luna august se va lua o decizie clara daca Theodor Stolojan va fi sau nu capul listei pentru euroalegeri. Aceleasi surse au precizat ca sunt sanse mari ca acesta sa accepte, deoarece miza pentru partid este foarte mare. "In cea mai mare parte, listele vor ramane aceleasi, dar avem in vedere si eventuale completari" a afirmat Flutur, citat de Mediafax. El a anuntat ca se vor organiza intalniri zonale intre conducere si candidatii partidului, la care se vor discuta teme de interes pe care Romania trebuie sa le promoveze in UE. O prima intalnire in acest sens va avea loc saptamana viitoare in judetul Dambovita, unde va fi lansat ghidul de mesaje al PLD pentru alegeri.
La PD, pe invers: partidul stă bine, iar liderii - prost
Democraţii luptă cu avânt alături de preşedintele Traian Băsescu pentru introducerea votului uninominal, deşi liderii oficiali ai partidului sunt foarte slab cotaţi în sondaje. Preşedintele PD, Emil Boc, preşedintele executiv, Adriean Videanu, şi chiar secretarul general, Vasile Blaga, sunt sub procentele pe care partidul le are în sondaje.
De exemplu, într-un Barometru al Opiniei Politice realizat luna trecută, de IMAS, liderul PD Emil Boc se „bucura” de încrederea a doar 18 la sută dintre români, în timp
ce partidul pe care se presupune că-l conduce era cotat cu 50 la sută, în cazul în care ar avea loc alegeri parlamentare. De procentele PD este mai aproape preşedintele Traian Băsescu, care conduce topul încrederii cu 56 la sută.
Diferenţa dintre procentele partidului şi cele pe care ei le înregistrează nu-i îngrijoarează însă pe liderii democraţi. În urma unor discuţii interne, s-a lansat ideea că introducerea votului uninominal nu va dezavantaja partidul, deoarece el stă foarte bine la nivelul comunităţilor locale, unde vor fi înfiinţate colegii uninominale.
„Noi avem lideri locali puternici, foarte cunoscuţi şi apreciaţi, şi vom câştiga alegerile uninominale. Unde nu vom avea rezultate bune, vom schimba liderii. Înainte de alegeri vom face sondaje şi nu excludem ipoteza susţinerii unor personalităţi locale care vor fi aduse în partid”, a arătat un lider PD.
De asemenea, conducerea democrată se bazează şi pe faptul că viitoarele alegeri parlamentare vor fi organizate doar la câteva luni după cele locale, care, potrivit unor sondaje interne, ar putea fi câştigate de PD.
Potrivit informaţiilor care circulă prin PD, la alegerile locale vor fi păstrate funcţiile de primari din principalele muncipii şi există mari şanse să fie aduse în portofoliu unele noi, cum ar fi Iaşiul. Totodată, Boc şi ceilalţi membri din conducere cred că le va fi foarte folositoare în campanie
„apropierea” de preşedintele Băsescu.
Unii dintre lideri se aşteaptă ca, în timpul campaniei, şeful statului să ceară poporului să-i dea un Parlament şi un Guvern care să fie de partea sa, pentru a reuşi, astfel, să-şi îndeplinească promisiunile pe care le-a făcut în timpul referendumului.
De exemplu, într-un Barometru al Opiniei Politice realizat luna trecută, de IMAS, liderul PD Emil Boc se „bucura” de încrederea a doar 18 la sută dintre români, în timp
ce partidul pe care se presupune că-l conduce era cotat cu 50 la sută, în cazul în care ar avea loc alegeri parlamentare. De procentele PD este mai aproape preşedintele Traian Băsescu, care conduce topul încrederii cu 56 la sută.
Diferenţa dintre procentele partidului şi cele pe care ei le înregistrează nu-i îngrijoarează însă pe liderii democraţi. În urma unor discuţii interne, s-a lansat ideea că introducerea votului uninominal nu va dezavantaja partidul, deoarece el stă foarte bine la nivelul comunităţilor locale, unde vor fi înfiinţate colegii uninominale.
„Noi avem lideri locali puternici, foarte cunoscuţi şi apreciaţi, şi vom câştiga alegerile uninominale. Unde nu vom avea rezultate bune, vom schimba liderii. Înainte de alegeri vom face sondaje şi nu excludem ipoteza susţinerii unor personalităţi locale care vor fi aduse în partid”, a arătat un lider PD.
De asemenea, conducerea democrată se bazează şi pe faptul că viitoarele alegeri parlamentare vor fi organizate doar la câteva luni după cele locale, care, potrivit unor sondaje interne, ar putea fi câştigate de PD.
Potrivit informaţiilor care circulă prin PD, la alegerile locale vor fi păstrate funcţiile de primari din principalele muncipii şi există mari şanse să fie aduse în portofoliu unele noi, cum ar fi Iaşiul. Totodată, Boc şi ceilalţi membri din conducere cred că le va fi foarte folositoare în campanie
„apropierea” de preşedintele Băsescu.
Unii dintre lideri se aşteaptă ca, în timpul campaniei, şeful statului să ceară poporului să-i dea un Parlament şi un Guvern care să fie de partea sa, pentru a reuşi, astfel, să-şi îndeplinească promisiunile pe care le-a făcut în timpul referendumului.
Oprisan ii cere lui Tariceanu demiterea prefectului si a sefului Politiei Vrancea
Pentru ca politia ancheteaza un primar PSD
Presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, i-a solicitat primului-ministru Calin Popescu Tariceanu sa ii demita „in regim de urgenta“ pe prefectul Ion Oprea, pe seful IPJ Vrancea, comisarul sef Viorel Serbanoiu, precum si alte oficialitati locale. Oprisan denunta astfel „hartuirea“ locuitorilor din Mera „de catre organele represive ale Institutiei Prefectului si Guvernului României“.
Marian Oprisan arata in scrisoarea trimisa premierului ca nu este prima oara cand e nevoit sa sesizeze „incalcarea grava a legii in judetul Vrancea“ chiar de catre cei care ar trebui sa fie garantii respectarii acesteia si solicita luarea unor masuri concrete pentru restabilirea ordinii de drept si respectarea legii. „Faptele extreme care s-au petrecut ma obliga de la bun inceput sa va solicit demiterea in regim de urgenta a prefectului Ion Oprea, sefului Inspectoratului Judetean de Politie Vrancea, sefului Politiei orasului Odobesti, directorului Directiei Silvice Focsani si sefului Oficiului de Cadastru si Publicitate
Imobiliara Vrancea. Solicitarea mea are ca fundament situatia anormala care persista de mai multa vreme la nivelul judetului Vrancea si care a culminat cu hartuirea unor cetateni de catre organele represive ale Institutiei Prefectului si Guvernului României“, se arata in scrisoarea semnata de Oprisan.
Cuiul lui Pepelea este primarul din comuna Mera
Seful administratiei judetene arata ca este vorba de un grup de locuitori ai comunei Mera care detin documente
ce atesta faptul ca sunt proprietari ai unei suprafete de 500 hectare de padure in zona, dar carora le este refuzata sistematic punerea in posesie. „Conform prevederilor legale, aceste persoane au intreprins toate demersurile pentru obtinerea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri, in cele din urma Comisia judeteana de reconstituire a dreptului de proprietate validând solicitarea in cauza. Consecinta fireasca ar fi fost ca Regia Nationala a Padurilor - Directia Silvica Focsani sa puna la dispozitia Comisiei Locale Mera de stabilire a dreptului de proprietate terenul forestier solicitat in vederea punerii in posesie a proprietarilor. Numai ca Directia Silvica a refuzat fara nici o justificare acest lucru si, desi nu avea nici o calitate in aceasta speta, a atacat in instanta hotarârile celor doua comisii, uzând de toate caile de atac pentru a intârzia cât mai mult posibil procesul de retrocedare“, mai arata presedintele Consiliului judetean. Marian Oprisan mai arata ca IPJ Vrancea a trecut la intocmirea abuziva a unor dosare impotriva celor care isi cer drepturile, printre care la loc de cinste sta primarul PSD din comuna Mera.
Presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, i-a solicitat primului-ministru Calin Popescu Tariceanu sa ii demita „in regim de urgenta“ pe prefectul Ion Oprea, pe seful IPJ Vrancea, comisarul sef Viorel Serbanoiu, precum si alte oficialitati locale. Oprisan denunta astfel „hartuirea“ locuitorilor din Mera „de catre organele represive ale Institutiei Prefectului si Guvernului României“.
Marian Oprisan arata in scrisoarea trimisa premierului ca nu este prima oara cand e nevoit sa sesizeze „incalcarea grava a legii in judetul Vrancea“ chiar de catre cei care ar trebui sa fie garantii respectarii acesteia si solicita luarea unor masuri concrete pentru restabilirea ordinii de drept si respectarea legii. „Faptele extreme care s-au petrecut ma obliga de la bun inceput sa va solicit demiterea in regim de urgenta a prefectului Ion Oprea, sefului Inspectoratului Judetean de Politie Vrancea, sefului Politiei orasului Odobesti, directorului Directiei Silvice Focsani si sefului Oficiului de Cadastru si Publicitate
Imobiliara Vrancea. Solicitarea mea are ca fundament situatia anormala care persista de mai multa vreme la nivelul judetului Vrancea si care a culminat cu hartuirea unor cetateni de catre organele represive ale Institutiei Prefectului si Guvernului României“, se arata in scrisoarea semnata de Oprisan.
Cuiul lui Pepelea este primarul din comuna Mera
Seful administratiei judetene arata ca este vorba de un grup de locuitori ai comunei Mera care detin documente
ce atesta faptul ca sunt proprietari ai unei suprafete de 500 hectare de padure in zona, dar carora le este refuzata sistematic punerea in posesie. „Conform prevederilor legale, aceste persoane au intreprins toate demersurile pentru obtinerea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri, in cele din urma Comisia judeteana de reconstituire a dreptului de proprietate validând solicitarea in cauza. Consecinta fireasca ar fi fost ca Regia Nationala a Padurilor - Directia Silvica Focsani sa puna la dispozitia Comisiei Locale Mera de stabilire a dreptului de proprietate terenul forestier solicitat in vederea punerii in posesie a proprietarilor. Numai ca Directia Silvica a refuzat fara nici o justificare acest lucru si, desi nu avea nici o calitate in aceasta speta, a atacat in instanta hotarârile celor doua comisii, uzând de toate caile de atac pentru a intârzia cât mai mult posibil procesul de retrocedare“, mai arata presedintele Consiliului judetean. Marian Oprisan mai arata ca IPJ Vrancea a trecut la intocmirea abuziva a unor dosare impotriva celor care isi cer drepturile, printre care la loc de cinste sta primarul PSD din comuna Mera.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
