Dincu crede ca PSD si celelalte partide trateaza electoratul cu spatele

Sociologul Grupului de la Cluj critica formatiunile politice pentru ca au devenit “cercuri inchise”.

Vicepresedintele PSD Vasile Dincu a declarat vineri, la Baia Mare, ca este nevoie de reinnoirea partidului si ca partidele din Romania au devenit cercuri inchise, care nu asteapta decit sa se roteasca pentru a ajunge la putere, informeaza NewsIn.

"Ma gindesc la reinnoire in primul rind din perspectiva reformarii si modernizarii structurilor. Un partid nu traieste din entuziasm, ci din structurile sale pe care le are institutionalizate. Asta inseamna organizatii deschise, pentru tineri, fata de intelectuali, care sa polarizeze in jurul lor. E nevoie de organizatii care sa asigure un echilibru intre tineri, intelectuali, batrini si alte categorii. E vorba despre imbunatatirea politica a unui partid, strategic”, a declarat Vasile Dincu.

Vasile Dincu a semnalat faptul ca partidele au devenit cercuri inchise, care nu asteapta decit sa se roteasca pentru a ajunge la putere. In aceasta categorie Dincu a inclus si PSD. El a dat ca exemplu cazul unui profesor, care a fost primit in PSD abia dupa 5 ani de cind a solicitat inscrierea in partid.

Dincu a mai spus ca toate partidele din Romania sint in criza, deoarece sint organizate prost, "cu fata catre lideri si cu fundu’ catre cetateni".

Vasile Dincu i-a indemnat pe social-democratii maramureseni sa ia atitudine in fata conducerii centrale a partidului.

"Trebuie sa promovati idei, sa spuneti ceea ce ginditi. Nu trebuie sa asteptati sa se dea tonul de la Bucuresti. Politica trebuie facuta la firul ierbii. Va dau un exemplu, fondurile europene nu vor mai veni de la Bucuresti, ci prin proiectele intocmite la nivelul comunitatilor locale. In plus
, vom asista la descentralizare", a declarat Vasile Dincu. El a mai aratat ca intre conducerea partidului si corpul partidului exista un clivaj, astfel incit unele adevaruri care ar trebui rostite nu trec de bariera, raminind in interiorul partidului.

Prezent la Baia Mare, la un seminar pe tema social democratiei, Dincu a afirmat ca este nevoie ca si membrii PSD din teritoriu sa promoveze idei si sa spuna ceea ce gindesc.

Vicepresedinte nou la CEC

NUMIRE. Gheorghe Carabasan, fost director in cadrul Alpha Bank Romania, a fost numit in functia de vicepresedinte al Consiliului de Administratie al CEC, hotararea fiind aprobata formal in adunarea actionarilor institutiei de credit
, al carei capital este controlat integral de stat.

Gheorghe Carabasan a detinut functiile de director si vicepresedinte in cadrul Bancii Romane de Comert Exterior, Eximbank si Alpha Bank. Actualul presedinte al CEC, Radu Gratian Ghetea, vine tot de la Alpha Bank. Pana la mijlocul lunii mai, Ghetea a fost presedintele Alpha Bank.

Salariul mediu pe economie - 1.000 de euro - în 2020

Salariul mediu net va urca la 500 de euro până în anul 2014 şi va ajunge la 1.000 de euro în 2020, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă susţinută la Mamaia, ministrul economiei
şi finanţelor, Varujan Vosganian. "Atunci vom putea spune că România va fi o ţară mediu dezvoltată. Creşterea pensiilor asigură subzistenţa, dar lecuirea de sărăcie este responsabilitatea oamenilor, nu a statului", a afirmat ministrul Vosganian.

Cumparam curent din Republica Moldova

Societatea de distributie E.ON Moldova, detinuta majoritar de compania
germana E.ON, va importa energie
electrica din Republica Moldova.

Prin doua linii din nordul si sudul Moldovei, E.ON va importa curent electric de la vecinii de peste Prut. Operatiunea se va desfasura in sistem “insula”, din cauza faptului ca Uniunea Europeana interzice tarilor membre UCTE (Union for the Co-ordination of Transmission of Electricity - din care face parte si Romania) sa importe energie din tari care nu fac parte din aceasta structura, cum este si cazul Republicii Moldova. Sistemul “insula” presupune separarea unei zone din reteaua romaneasca urmind ca acest sector sa fie alimentat cu energie din alta tara. "Am vrut sa importam energie din Republica Moldova. Initial, Transelectrica nu ne-a dat voie, din motive tehnice sau de alta natura, insa acum discutiile merg bine. Putem importa prin doua linii, in nordul si sudul Moldovei, in sistem de insula. Statele estice incearca sa inchida piata, ca un fel de protectie a producatorilor de energie din tara respectiva, pentru ca, daca ar deschide piata, ar intra energie mai ieftina din alte zone. Asteptam crearea pietei regionale de energie, pentru aparitia de noi interconexiuni transfrontaliere, care sa preseze si producatorii de la noi", a declarat Ferenz Csulak, director general adjunct al E.ON Moldova Distributie.

E.ON Moldova, detinuta de firma
germana E.ON, importa deja electricitate de la compania EST, de asemenea controlata de E.ON Germania, insa doar pentru clientii eligibili, potrivit Monicai Covaliu, seful departamentului de reglementare a afacerilor din cadrul E.ON Energie Romania. In rest, firma achizitioneaza energie de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica, termocentrale si complexurile energetice din Oltenia. Totodata, compania intimpina o serie de dificultati in procurarea energiei, intrucit productia Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie din Romania si cu cele mai mici costuri, si a Nuclerelectrica sint reduse, ca urmare a scaderii debitelor riurilor si Dunarii din cauza secetei.

In sfarsit, vin americanii! Automobile Craiova devine uzina Ford

Contractul de privatizare al producatorului de autoturisme din Banie e ca si parafat

Preluarea uzinei Automobile Craiova de catre americanii de la Ford Motor Company este aproape certa. „Sunt sigur peste 90% ca oferta Ford va fi acceptata si vom finaliza contractul de privatizare“, a declarat, ieri, secretarul de stat Sebastian Vladescu, dupa validarea documentelor de participare depuse de singurul ofertant. Contractul ar putea fi parafat pana la 1 septembrie. Potrivit unor analisti ai pietei auto, valoarea companiei
este de aproximativ 800 milioane de euro, avand in vedere investitiile de cateva sute de milioane de dolari efectuate pana acum la Daewoo Craiova.


Preluarea uzinei Automobile Craiova de catre americanii de la Ford Motor Company este aproape sigura. “Peste 90% sunt sigur ca oferta Ford va fi acceptata si vom finaliza contractul de privatizare”, a declarat ieri secretarul de stat Sebastian Vladescu, dupa validarea documentelor de participare depuse de singurul ofertant. Contractul ar putea fi parafat påna la 1 septembrie.

Producatorul de automobile Ford Motor a intrat de ieri in linie dreapta in cursa pentru privatizarea uzinei Automobile Craiova. Comisia de privatizare a fabricii craiovene a verificat documentele
de participare depuse de catre americani, iar acestea sunt conforme cu cele solicitate. Urmatoarea etapa va incepe luni, cand comisia va deschide oferta tehnica si pe cea financiara, dupa cum a precizat Sebastian Vladescu, presedintele comisiei desemnate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), citat de Mediafax. Tot luni, membrii comisiei vor incepe negocierile cu Ford, iar tranzactia ar putea fi finalizata pana la 1 septembrie. “Peste 90% sunt sigur ca oferta va fi acceptata si vom finaliza contractul de privatizate”, este de parere Sebastian Vladescu. Potrivit unor analisti ai pietei auto, valoarea companiei este de aproximativ 800 milioane de euro, avand in vedere investitiile de cateva sute de milioane de dolari efectuate la Daewoo Craiova. Vladescu este optimist in legatura cu finalizarea tranzactiei. “Cred ca povestea CEC nu se va repeta in cazul Automobile Craiova. Acest proces nu se va impiedica de pretul oferit de Ford”, a declarat Sebastian Vladescu. Daca vor fi probleme, acestea vor decurge din chestiunea ajutorului de stat sau a datoriilor istorice, a conchis oficialul.

Unitate de productie la nivel mondial
Uzina de la Craiova va juca un rol important in planurile de extindere ale producatorului american de automobile. Ford ar putea transforma fabrica intr-o unitate de productie la nivel mondial, a declarat presedintele producatorului american, John Fleming. Autovehiculele fabricate la Craiova se vor adauga astfel la cele 1,86 milioane produse anual in Europa de catre Ford, in cele sapte unitati de productie. El apreciaza ca, dupa preluarea uzinei craiovene, activitatea furnizorilor de subansambluri in zona va creste semnificativ. In prezent, uzina dispune de 66 de furnizori
interni în 20 de judete.

Automobile Craiova are o capacitate de productie anuala de 100.000 de vehicule, 240.000 de motoare si 160.000 de cutii de viteze, capabilitati utilizate partial pâna acum.

Potrivit datelor furnizate de catre AVAS, compania a produs
în total circa 250.000 de autoturisme pana acum, gama de modele fiind constituita, pe parcursul mai multor ani, din Cielo, Espero, Tico, Damas, Leganza, Nubira, Musso, Korando, Matiz si Tacuma. In privinta altor produse, bilantul indica o productie totala de 600.000 motoare de 1,4, 1,5 si 1,6 litri si aproape 800.000 cutii de viteze manual.

Facilitatile pentru Ford, conform legislatiei europene
Ford ar putea beneficia de facilitati din partea statului, a precizat Sebastian Vladescu. Acestea vor fi insa acordate doar conform legislatiei europene si numai daca investitorul le va solicita.

Fostii proprietari vor primi primele actiuni Transelectrica

Fostii proprietari de imobile care nu au putut fi despagubiti in natura si au optat pentru plata sub forma de actiuni la firmele de stat vor primi, luni, 9 iulie, primele adeverinte de actionar la compania
Transelectrica. Ministrul Economiei
si Finantelor a transmis celor circa 700 de fosti proprietari de imobile nationalizate care au cerut despagubiri in actiuni, propuneri de a accepta plata sub forma de titluri Transelectrica, reprezentind 4,09% din capitalul firmei
. Valoarea nominala a titlurilor este de 29,9 milioane de lei, iar valoarea de piata este de peste 140 de milioane de lei, conform celor mai recente cotatii ale titlurilor Transelectrica la Bursa de Valori Bucuresti. Proprietarii indreptatiti vor primi un anumit numar de actiuni, valoarea unui titlu fiind stabilita la 31,54 lei, ca medie ponderata a cotatiilor bursiere din ultimele trei luni.

Eticheta nu iese la spalat

oana Lupea: "Sistemul de justitie va pierde credibilitate, dar Adrian Nastase nu va capata niciun strop de simpatie".

Adrian Nastase viseaza cu ochii deschisi ca, odata ce-si rezolva problemele in Justitie, are drumul deschis spre inaltimile politicii. Decizia Curtii Constitutionale, in urma careia, in cel mai bun caz, ancheta in dosarul Zambaccian va fi luata de la capat, ii da aripi.

Simte deja aerul rarefiat al cabinetelor izolate fonic din Downing Street sau de la Casa Alba. Din naivitate, Nastase mizeaza pe neatentia opiniei publice la detalii, respectiv la acela ca instanta nu s-a pronuntat pe fond.

Ca dovada, liberalul Mircea Ionescu Quintus, a carui opera de sute de pagini de istorioare despre prieteni si cunoscuti a fost clasificata de CNSAS la „politie politica”, isi revendica un trecut curat pe baza unui proces castigat pe procedura.

Adrian Nastase nu a invatat insa lectia ca perceptia este mai importanta decat realitatea in politica si ca oamenii vor considera mai degraba ca justitia este impotenta si corupta decat ca fostul premier este neintinat.

Sistemul de justitie va pierde credibilitate, dar Nastase nu va capata niciun strop de simpatie: declansarea anchetelor n-a facut altceva decat sa confirme suspiciunea generala.

Poate ca Adrian Nastase nu este cel mai corupt politician din Romania. Anchetatorii nu l-au agatat decat in doua cauze pentru primire de foloase necuvenite. Cel putin un ministru al fostei administratii este implicat in afaceri
la fel de grele: Dan Ioan Popescu, ale carui urme sunt adulmecate in dosarul „Energia” si care si-a cumparat, ani buni, imunitatea
in presa cu publicitate de stat.

Fostul premier era insa „sapte case”, „arogantul”, cel mai vizibil si cel mai puternic. I-au fost atribuite proprietati care apartineau probabil altor lideri sau clienti ai PSD, pe seama coruptiei lui, oamenii au creat legende si bancuri
. Spre exemplu, in timpul
alegerilor din 2004 se spunea ca, daca Adrian Nastase le va castiga, statiunea Olimp va fi a lui. Pentru ca si coruptia, un concept, trebuia sa poarte un nume si o fata, i s-a spus „Adrian Nastase”.

Eticheta de coruptul Romaniei, aplicata de opinia publica potrivit „sondatorilor”, nu se va sterge doar cu o hotarare judecatoreasca, si aceea pronuntata pe motive de procedura. Un consultant politic observa ca, in Romania, nu conteaza decat „premiantul”. Si cum in ultimii doi ani nimeni nu i-a smuls de pe crestet coronita de corupt, trambitata intoarcere a lui Adrian Nastase in politica este imposbila.

Niciun alt politician nu este perceput la fel de veros ca Adrian Nastase, nici macar Viorel Hrebenciuc, iar Dinu Patriciu a avut inteligenta sa se automarginalizeze in PNL pentru ca imaginea de partid corupt a PSD sa nu se transmita si liberalilor.

Nici macar social-democratii care cred ca partidul ar avea nevoie de un „Adrian Nastase” nu i-ar pregati o petrecere de bun-venit. De bine, de rau, PSD a izbutit sa-si mai pliveasca partidul de buruieni, cel putin la varf. Iar „curatarea” fostului premier in Justitie nu este o operatiune incheiata, in ciuda deciziei arbitrare a Curtii Constitutionale. Ce partid isi mai doreste un politician cu pantofii tociti pe treptele Parchetului?

Primiţi cu Steaua României?

„Steaua României”, cea mai înaltă distincţie a ţării, a ajuns subiectul unui proces penibil la Curtea de Apel, de parcă ar fi o motoretă vândută fără acte, în târg la Buhuşi. Decoraţia respectivă i-a fost acordată lui C.V. Tudor de Ion Iliescu pentru merite deosebite în dezvoltarea democraţiei şi integrarea României în NATO. Iniţial, în spiritul dezvoltării democraţiei, liderul PRM îl numise pe cel care i-a prins „Steaua” în piept şandrama bolşevică, cârpă kaghebistă, ţigan rusificat, dar meritele sunt merite. Ulterior, Traian Băsescu i-a retras decoraţia lui C.V. Tudor. Acesta a apelat la Justiţie, iar Curtea de Apel a suspendat acţiunea de retragere a actualului preşedinte.

Dincolo de discuţia dacă C.V. Tudor, campionul înjurăturilor din politica românească, merită decoraţia care a fost acordată şi lui Kofi Annan sau reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, procesul în sine marchează falimentul sistemului românesc de ordine şi medalii.

Deja lista celor decoraţi e o înşiruire de personaje uluitoare, multe căutate de Poliţie. Astfel, printre cei care au primit „Steaua României” se numără şi celebrul Mihai Necolaiciuc, ţeparul care a dat CFR-ului o gaură de aproape un miliard de euro. Omul a primit distincţia din mâna lui Emil Constantinescu, la propunerea Ancăi Boagiu, pe atunci ministru al Transporturilor, probabil pentru că a dus furăciunile pe bani
publici pe noi culmi ale neruşinării. Necolaiciuc este cel care a dotat calea ferată cu nişte utile costume de scafandru şi a transformat complexul Astoria într-un Taj Mahal, unde o pernă era evaluată la 48 de milioane de lei.

Dar performerul în domeniu rămâne Ion Iliescu, care a dat decoraţii la tot poporul, acordând în total peste 66.000 de ordine, medalii şi distincţii. Pur şi simplu, Iliescu decora într-un asemenea ritm încât Monetăria Statului a fost depăşită de situaţie, nemaireuşind să livreze la timp kilogramele de medalii. Că această ploaie de distincţii a căzut peste şoferi sau secretarele unor senatori, n-ar fi nimic.

În fond, ce e un „Serviciu credincios” când ştii să faci o cafea dumnezeiască şi ştii să-i citeşti în ochi dorinţele şefului? Mai grav a fost faptul că decoraţiile au fost folosite pe post de peşcheşuri cu care s-au achitat obligaţii politice, familiale sau de altă natură. Aşa a primit o distincţie Daciana Sârbu, fiica tatălui său, ministrul Ilie Sârbu, pentru „profesionalism în derularea reformelor”. N-a fost uitată nici Rodica Odobescu, fostă directoare Tarom. Compania
era într-o aripă, dar d-na Odobescu s-a distins prin faptul că era cumnata lui Năstase. Constantin Sava, secretar al Senatului, avea un membru credincios cu care alerga angajatele instituţiei, stârnind un scandal sexual
care l-a făcut eligibil pentru o decoraţie.

Alături de Necolaiciuc au mai primit medalii şi Ion Dumitru, fost director al Romsilva, care a dat un tun regiei cu tancul, maşinărie botezată buldozer achiziţionată cu un adaos comercial de 1.700 la sută, şi Traian Oprea, director al Hidroelectrica, care a semnat contractele şi actele de naştere ale băieţilor deştepţi din energie
. Nu trebuie uitat Dorinel Mucea, zis mâna lui DIP, cercetat în prezent în cazul privatizărilor strategice, şi Irina Jianu, fost secretar de stat implicată în scandalul termopanelor lui Năstase. Categoria foşti activişti, foşti securişti e ilustrată de Vasile Bulucea, pe vremuri activist PCR de frunte, şi de magistratul Alexandru Ţuculeanu. Procurorul a instrumentat pe vremea lui Ceauşescu dosarul disidentului Gheorghe Ursu şi, pe vremea lui Iliescu, a primit „Serviciul credincios” pentru „merite avute în îndeplinirea cu imparţialitate a actului de justiţie”.

O parte dintre aceste personaje au primit decoraţii care, pe vreme de război, se acordau ofiţerilor ce se distingeau în lupte directe cu inamicul. Acum, în multe cazuri, singura calitate a celor decoraţi e faptul că s-au distins în diverse lupte politice. Decorarea lor a fost posibilă şi datorită faptului că în România nu sunt, cum există în Spania, de exemplu, mai multe filtre-recomandări pentru primirea unei distincţii. Dar, în final, această inflaţie de medalii le transformă pe toate, la grămadă, în simple tinichele colorate.

Să şofaţi bine!

La ce bun camere video
? Nici vitezomanii nu se mai sperie.

Ne-am învăţat să ne plângem amarul: ce ţară avem! Punem placa amarului naţional ori de câte ori tragediile, corupţia sistemică, ori greaţa funcţionarului de la ghişeu ne irită oxigenul în care suntem nevoiţi să trăim fără mască de protecţie. De bună seamă că sintagma asta fatalistă ne oblojeşte întrucâtva din rănile cotidiene pe care suntem condamnaţi să le suportăm aievea în patria bunului plac. Ne complacem în acelaşi pansament neputincios: Ce Dumnezeu să facem? Dar, oare, chiar nu mai putem face nimic?

Dacă privim filmul nebuniei de ieri de pe Autostrada Soarelui, pare că nu avem ieşire. Ce fel de Românie, alta decât de esenţă bandustană, ne descrie carambolul tragic de pe Autostrada Soarelui Apune (ar trebui rebotezată în Autostrada Întunericului)? Unde era ieri celebra Poliţie a Autostrăzii, ghiftuită din buzunarele noastre, pentru a ne garanta siguranţa drumului spre litoral şi viceversa? La ce bun camere de luat vederi? Nici vitezomanii nu se mai sperie. La ce bun patrule, elicoptere, uniforme, birouri, dotări, bugete – toate zămislite după calapod euro – dacă niciun pârlit de "Stop circulaţia" nu eşti în stare să faci? În "Europa" altora, dincolo de axa Borş-Nădlac-Cenad, orice "buchon", accident, incident este anunţat cu kilometri buni înainte ca şoferii să ajungă la locul impasului. Cei care au călătorit pe autostrăzile ţărilor partenere din UE au fost stresaţi probabil de insistenţa anunţurilor gen "Atenţie, accident la kilometrul X!". La noi a fost, iată, nevoie din nou de tributul vieţii pentru a ne redescoperi, a câta oară?, neaoşa noastră neputinţă iresponsabilă. Ce combinaţie mai românească poate inventa cineva decât coşmarul de pe Autostrada Bucureşti-Constanţa?

La doi paşi de şosea arde miriştea! Nişte băieţi se distrau cu focul. Mare sfârâială! Ce să le pese lor de scrum, de şoferi, de morţi! Poliţia Autostrăzii vede fumul, dar nu opreşte circulaţia. Şoferii îşi văd de viteza girată prin intenţia guvernului de a îmblânzi Codul Rutier. Intră cu mii de cai putere în fumul care învăluie drumul. Primul accident. Poliţia Autostrăzii există, dar tot nu închide traficul. Şoferii calcă senin pedala. Primul mort. Răniţi grav. Abia acum e STOP! Tardiv. Urmează pasa de responsabilitate. E de vină bricheta. Ba nu, vântul. Încălzirea globală. Topirea gheţarilor. A, să nu uităm, calota polară. Acuză cineva Administraţia Drumurilor, pentru că nu avertizează. Păi, panourile avertizoare nu funcţionează? De ce? "S-a furat cablul". Bine, bine, dar măcar să telefoneze cineva. "Telefoanele de urgenţă de la marginea şoselei nu mai există". ??!!! "Au fost furate". Aha. Da’ mai e ceva care "nu s-a furat"? Nu. Avem denumiri pompoase de instituţii (auzi, Poliţia Autostrăzii!), şi cam atât. Nimic profund. Avem legi. Nu lege şi ordine. Politicieni, nu politică normală. Asta-i esenţa României spoite de UE. Să şofaţi bine!

Videanu traieste la Viena Marea Asfaltare

Primarul Adriean Videanu a iesit zilele trecute din barlogul sau de peste drum de parcul Cismigiu, ca sa vorbeasca la un post public de televiziune despre eforturile pe care ar trebui sa le faca bucurestenii pentru ca orasul in care traiesc sa capete o fata europeana. Cand iti faci veacul intr-un birou cu aer conditionat si ferestre termopan si pleci in delegatie peste hotare, mai ceva ca ministrul de externe, ai cam fi tentat sa spui ca Marea Asfaltare e floare la ureche. Din pacate, pentru restul locuitorilor acestui oras, teoria lui Adriean nu functioneaza. Calvarul celor peste doua milioane de suflete care traiesc aici face tot mai multi locuitori sa se intrebe daca merita intr-adevar sa transformi un oras in santier, doar de dragul modelelor europene.

In realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Adriean Videanu urmeaza exemplul comerciantului din Obor, care incearca sa-si faca musteriii sa-i cumpere marfa, desi e convins ca acestia nu au nevoie de ea. Bucurestiul nu va arata european nici dupa ce firmele selectate de primar sa faca asfaltari isi vor termina numarul. Explicatia e simpla: la ora actuala, aproape un sfert din strazile Capitalei sunt neasfaltate, desfundate ori au fost pietruite cu 30 de ani in urma, iar transportul public se face cu metode la care occidentalii au renuntat din secolul trecut. In consecinta, oricat asfalt va turna Videanu peste asfaltarile de anul trecut, Bucurestiul tot nu va concura cu Parisul, Roma sau Berlinul. Strategia mogulului din industria marmurii, care s-a trezit peste noapte primar, a fost una extrem de simpla. Intai a umplut birourile
primariei cu tot soiul de machete. Pentru multe dintre ele s-au si platit studii de fezabilitate si proiecte, inutile. Cand a realizat ca mandatul sau se apropie de final si niciunul dintre aceste „megaproiecte“ nu va avea sorti de izbanda, omul a devenit brusc mult mai practic. A convocat rapid cateva dintre firmele de casa ale partidului din care face parte, pe care le-a anuntat ca va baga Bucurestiul in lucru. De acolo si pana la dezastrul din prezent nu a mai fost decat o formalitate, aceea a licitatiilor, care a fost rapid rezolvata. Cascavalul a fost atat de mare, incat s-a putut imparti la toata lumea, fara sa mai iasa scandal.


Asa s-a ajuns ca soselele si bulevardele care aratau impecabil sa fie acum sparte in bataie de joc, doar pentru a se mai cheltui niste bani
. Ca sa exista totusi o justificare, acolo unde asfaltul era bun, au fost trecute in scripte lucrari la reteaua de canalizare, schimbarea conductelor de alimentare
cu apa sau te miri ce gaselnite. Or, aceste lucrari, cel putin in tarile europene bagate la inaintare de Videanu, se fac simultan, tocmai pentru ca o strada sa nu fie sparta de 4-5 ori, facandu-se parca in ciuda celor care locuiesc pe ea.

In aceleasi orase europene, oricate santiere s-ar porni, masina
Salvarii va ajunge rapid la solicitari. Regula asta nu functioneaza insa si la Bucuresti, unde strazi intregi au fost complet izolate de lume. Videanu se bate cu pumnii in piept ca repara, de parca ar repara pe banii scosi din monopolul marmurii, nu din impozitele si taxele contribuabililor. Sa angajezi lucrari, poate oricine, un bun gospodar o face insa fara sa dea peste cap intreg orasul.

Probabil ca toate aceste lucruri sunt bine stiute de Adriean Videanu, caruia insa putin ii pasa. Acesta cu siguranta nu va mai candida
pentru inca un mandat, asa ca incearca sa-si scoata parleala pe ultima suta de metri. In laboratoarele PD-ului, colegul sau Liviu Negoita, unul dintre primarii care au facut cate ceva in sectorul 3, se antreneaza deja ca sa urce pe fotoliul lui Lis, Halaicu si Basescu.