„Steaua României”, cea mai înaltă distincţie a ţării, a ajuns subiectul unui proces penibil la Curtea de Apel, de parcă ar fi o motoretă vândută fără acte, în târg la Buhuşi. Decoraţia respectivă i-a fost acordată lui C.V. Tudor de Ion Iliescu pentru merite deosebite în dezvoltarea democraţiei şi integrarea României în NATO. Iniţial, în spiritul dezvoltării democraţiei, liderul PRM îl numise pe cel care i-a prins „Steaua” în piept şandrama bolşevică, cârpă kaghebistă, ţigan rusificat, dar meritele sunt merite. Ulterior, Traian Băsescu i-a retras decoraţia lui C.V. Tudor. Acesta a apelat la Justiţie, iar Curtea de Apel a suspendat acţiunea de retragere a actualului preşedinte.
Dincolo de discuţia dacă C.V. Tudor, campionul înjurăturilor din politica românească, merită decoraţia care a fost acordată şi lui Kofi Annan sau reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, procesul în sine marchează falimentul sistemului românesc de ordine şi medalii.
Deja lista celor decoraţi e o înşiruire de personaje uluitoare, multe căutate de Poliţie. Astfel, printre cei care au primit „Steaua României” se numără şi celebrul Mihai Necolaiciuc, ţeparul care a dat CFR-ului o gaură de aproape un miliard de euro. Omul a primit distincţia din mâna lui Emil Constantinescu, la propunerea Ancăi Boagiu, pe atunci ministru al Transporturilor, probabil pentru că a dus furăciunile pe bani
publici pe noi culmi ale neruşinării. Necolaiciuc este cel care a dotat calea ferată cu nişte utile costume de scafandru şi a transformat complexul Astoria într-un Taj Mahal, unde o pernă era evaluată la 48 de milioane de lei.
Dar performerul în domeniu rămâne Ion Iliescu, care a dat decoraţii la tot poporul, acordând în total peste 66.000 de ordine, medalii şi distincţii. Pur şi simplu, Iliescu decora într-un asemenea ritm încât Monetăria Statului a fost depăşită de situaţie, nemaireuşind să livreze la timp kilogramele de medalii. Că această ploaie de distincţii a căzut peste şoferi sau secretarele unor senatori, n-ar fi nimic.
În fond, ce e un „Serviciu credincios” când ştii să faci o cafea dumnezeiască şi ştii să-i citeşti în ochi dorinţele şefului? Mai grav a fost faptul că decoraţiile au fost folosite pe post de peşcheşuri cu care s-au achitat obligaţii politice, familiale sau de altă natură. Aşa a primit o distincţie Daciana Sârbu, fiica tatălui său, ministrul Ilie Sârbu, pentru „profesionalism în derularea reformelor”. N-a fost uitată nici Rodica Odobescu, fostă directoare Tarom. Compania
era într-o aripă, dar d-na Odobescu s-a distins prin faptul că era cumnata lui Năstase. Constantin Sava, secretar al Senatului, avea un membru credincios cu care alerga angajatele instituţiei, stârnind un scandal sexual
care l-a făcut eligibil pentru o decoraţie.
Alături de Necolaiciuc au mai primit medalii şi Ion Dumitru, fost director al Romsilva, care a dat un tun regiei cu tancul, maşinărie botezată buldozer achiziţionată cu un adaos comercial de 1.700 la sută, şi Traian Oprea, director al Hidroelectrica, care a semnat contractele şi actele de naştere ale băieţilor deştepţi din energie
. Nu trebuie uitat Dorinel Mucea, zis mâna lui DIP, cercetat în prezent în cazul privatizărilor strategice, şi Irina Jianu, fost secretar de stat implicată în scandalul termopanelor lui Năstase. Categoria foşti activişti, foşti securişti e ilustrată de Vasile Bulucea, pe vremuri activist PCR de frunte, şi de magistratul Alexandru Ţuculeanu. Procurorul a instrumentat pe vremea lui Ceauşescu dosarul disidentului Gheorghe Ursu şi, pe vremea lui Iliescu, a primit „Serviciul credincios” pentru „merite avute în îndeplinirea cu imparţialitate a actului de justiţie”.
O parte dintre aceste personaje au primit decoraţii care, pe vreme de război, se acordau ofiţerilor ce se distingeau în lupte directe cu inamicul. Acum, în multe cazuri, singura calitate a celor decoraţi e faptul că s-au distins în diverse lupte politice. Decorarea lor a fost posibilă şi datorită faptului că în România nu sunt, cum există în Spania, de exemplu, mai multe filtre-recomandări pentru primirea unei distincţii. Dar, în final, această inflaţie de medalii le transformă pe toate, la grămadă, în simple tinichele colorate.
luni, 23 februarie 2009
Să şofaţi bine!
La ce bun camere video
? Nici vitezomanii nu se mai sperie.
Ne-am învăţat să ne plângem amarul: ce ţară avem! Punem placa amarului naţional ori de câte ori tragediile, corupţia sistemică, ori greaţa funcţionarului de la ghişeu ne irită oxigenul în care suntem nevoiţi să trăim fără mască de protecţie. De bună seamă că sintagma asta fatalistă ne oblojeşte întrucâtva din rănile cotidiene pe care suntem condamnaţi să le suportăm aievea în patria bunului plac. Ne complacem în acelaşi pansament neputincios: Ce Dumnezeu să facem? Dar, oare, chiar nu mai putem face nimic?
Dacă privim filmul nebuniei de ieri de pe Autostrada Soarelui, pare că nu avem ieşire. Ce fel de Românie, alta decât de esenţă bandustană, ne descrie carambolul tragic de pe Autostrada Soarelui Apune (ar trebui rebotezată în Autostrada Întunericului)? Unde era ieri celebra Poliţie a Autostrăzii, ghiftuită din buzunarele noastre, pentru a ne garanta siguranţa drumului spre litoral şi viceversa? La ce bun camere de luat vederi? Nici vitezomanii nu se mai sperie. La ce bun patrule, elicoptere, uniforme, birouri, dotări, bugete – toate zămislite după calapod euro – dacă niciun pârlit de "Stop circulaţia" nu eşti în stare să faci? În "Europa" altora, dincolo de axa Borş-Nădlac-Cenad, orice "buchon", accident, incident este anunţat cu kilometri buni înainte ca şoferii să ajungă la locul impasului. Cei care au călătorit pe autostrăzile ţărilor partenere din UE au fost stresaţi probabil de insistenţa anunţurilor gen "Atenţie, accident la kilometrul X!". La noi a fost, iată, nevoie din nou de tributul vieţii pentru a ne redescoperi, a câta oară?, neaoşa noastră neputinţă iresponsabilă. Ce combinaţie mai românească poate inventa cineva decât coşmarul de pe Autostrada Bucureşti-Constanţa?
La doi paşi de şosea arde miriştea! Nişte băieţi se distrau cu focul. Mare sfârâială! Ce să le pese lor de scrum, de şoferi, de morţi! Poliţia Autostrăzii vede fumul, dar nu opreşte circulaţia. Şoferii îşi văd de viteza girată prin intenţia guvernului de a îmblânzi Codul Rutier. Intră cu mii de cai putere în fumul care învăluie drumul. Primul accident. Poliţia Autostrăzii există, dar tot nu închide traficul. Şoferii calcă senin pedala. Primul mort. Răniţi grav. Abia acum e STOP! Tardiv. Urmează pasa de responsabilitate. E de vină bricheta. Ba nu, vântul. Încălzirea globală. Topirea gheţarilor. A, să nu uităm, calota polară. Acuză cineva Administraţia Drumurilor, pentru că nu avertizează. Păi, panourile avertizoare nu funcţionează? De ce? "S-a furat cablul". Bine, bine, dar măcar să telefoneze cineva. "Telefoanele de urgenţă de la marginea şoselei nu mai există". ??!!! "Au fost furate". Aha. Da’ mai e ceva care "nu s-a furat"? Nu. Avem denumiri pompoase de instituţii (auzi, Poliţia Autostrăzii!), şi cam atât. Nimic profund. Avem legi. Nu lege şi ordine. Politicieni, nu politică normală. Asta-i esenţa României spoite de UE. Să şofaţi bine!
? Nici vitezomanii nu se mai sperie.
Ne-am învăţat să ne plângem amarul: ce ţară avem! Punem placa amarului naţional ori de câte ori tragediile, corupţia sistemică, ori greaţa funcţionarului de la ghişeu ne irită oxigenul în care suntem nevoiţi să trăim fără mască de protecţie. De bună seamă că sintagma asta fatalistă ne oblojeşte întrucâtva din rănile cotidiene pe care suntem condamnaţi să le suportăm aievea în patria bunului plac. Ne complacem în acelaşi pansament neputincios: Ce Dumnezeu să facem? Dar, oare, chiar nu mai putem face nimic?
Dacă privim filmul nebuniei de ieri de pe Autostrada Soarelui, pare că nu avem ieşire. Ce fel de Românie, alta decât de esenţă bandustană, ne descrie carambolul tragic de pe Autostrada Soarelui Apune (ar trebui rebotezată în Autostrada Întunericului)? Unde era ieri celebra Poliţie a Autostrăzii, ghiftuită din buzunarele noastre, pentru a ne garanta siguranţa drumului spre litoral şi viceversa? La ce bun camere de luat vederi? Nici vitezomanii nu se mai sperie. La ce bun patrule, elicoptere, uniforme, birouri, dotări, bugete – toate zămislite după calapod euro – dacă niciun pârlit de "Stop circulaţia" nu eşti în stare să faci? În "Europa" altora, dincolo de axa Borş-Nădlac-Cenad, orice "buchon", accident, incident este anunţat cu kilometri buni înainte ca şoferii să ajungă la locul impasului. Cei care au călătorit pe autostrăzile ţărilor partenere din UE au fost stresaţi probabil de insistenţa anunţurilor gen "Atenţie, accident la kilometrul X!". La noi a fost, iată, nevoie din nou de tributul vieţii pentru a ne redescoperi, a câta oară?, neaoşa noastră neputinţă iresponsabilă. Ce combinaţie mai românească poate inventa cineva decât coşmarul de pe Autostrada Bucureşti-Constanţa?
La doi paşi de şosea arde miriştea! Nişte băieţi se distrau cu focul. Mare sfârâială! Ce să le pese lor de scrum, de şoferi, de morţi! Poliţia Autostrăzii vede fumul, dar nu opreşte circulaţia. Şoferii îşi văd de viteza girată prin intenţia guvernului de a îmblânzi Codul Rutier. Intră cu mii de cai putere în fumul care învăluie drumul. Primul accident. Poliţia Autostrăzii există, dar tot nu închide traficul. Şoferii calcă senin pedala. Primul mort. Răniţi grav. Abia acum e STOP! Tardiv. Urmează pasa de responsabilitate. E de vină bricheta. Ba nu, vântul. Încălzirea globală. Topirea gheţarilor. A, să nu uităm, calota polară. Acuză cineva Administraţia Drumurilor, pentru că nu avertizează. Păi, panourile avertizoare nu funcţionează? De ce? "S-a furat cablul". Bine, bine, dar măcar să telefoneze cineva. "Telefoanele de urgenţă de la marginea şoselei nu mai există". ??!!! "Au fost furate". Aha. Da’ mai e ceva care "nu s-a furat"? Nu. Avem denumiri pompoase de instituţii (auzi, Poliţia Autostrăzii!), şi cam atât. Nimic profund. Avem legi. Nu lege şi ordine. Politicieni, nu politică normală. Asta-i esenţa României spoite de UE. Să şofaţi bine!
Videanu traieste la Viena Marea Asfaltare
Primarul Adriean Videanu a iesit zilele trecute din barlogul sau de peste drum de parcul Cismigiu, ca sa vorbeasca la un post public de televiziune despre eforturile pe care ar trebui sa le faca bucurestenii pentru ca orasul in care traiesc sa capete o fata europeana. Cand iti faci veacul intr-un birou cu aer conditionat si ferestre termopan si pleci in delegatie peste hotare, mai ceva ca ministrul de externe, ai cam fi tentat sa spui ca Marea Asfaltare e floare la ureche. Din pacate, pentru restul locuitorilor acestui oras, teoria lui Adriean nu functioneaza. Calvarul celor peste doua milioane de suflete care traiesc aici face tot mai multi locuitori sa se intrebe daca merita intr-adevar sa transformi un oras in santier, doar de dragul modelelor europene.
In realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Adriean Videanu urmeaza exemplul comerciantului din Obor, care incearca sa-si faca musteriii sa-i cumpere marfa, desi e convins ca acestia nu au nevoie de ea. Bucurestiul nu va arata european nici dupa ce firmele selectate de primar sa faca asfaltari isi vor termina numarul. Explicatia e simpla: la ora actuala, aproape un sfert din strazile Capitalei sunt neasfaltate, desfundate ori au fost pietruite cu 30 de ani in urma, iar transportul public se face cu metode la care occidentalii au renuntat din secolul trecut. In consecinta, oricat asfalt va turna Videanu peste asfaltarile de anul trecut, Bucurestiul tot nu va concura cu Parisul, Roma sau Berlinul. Strategia mogulului din industria marmurii, care s-a trezit peste noapte primar, a fost una extrem de simpla. Intai a umplut birourile
primariei cu tot soiul de machete. Pentru multe dintre ele s-au si platit studii de fezabilitate si proiecte, inutile. Cand a realizat ca mandatul sau se apropie de final si niciunul dintre aceste „megaproiecte“ nu va avea sorti de izbanda, omul a devenit brusc mult mai practic. A convocat rapid cateva dintre firmele de casa ale partidului din care face parte, pe care le-a anuntat ca va baga Bucurestiul in lucru. De acolo si pana la dezastrul din prezent nu a mai fost decat o formalitate, aceea a licitatiilor, care a fost rapid rezolvata. Cascavalul a fost atat de mare, incat s-a putut imparti la toata lumea, fara sa mai iasa scandal.
Asa s-a ajuns ca soselele si bulevardele care aratau impecabil sa fie acum sparte in bataie de joc, doar pentru a se mai cheltui niste bani
. Ca sa exista totusi o justificare, acolo unde asfaltul era bun, au fost trecute in scripte lucrari la reteaua de canalizare, schimbarea conductelor de alimentare
cu apa sau te miri ce gaselnite. Or, aceste lucrari, cel putin in tarile europene bagate la inaintare de Videanu, se fac simultan, tocmai pentru ca o strada sa nu fie sparta de 4-5 ori, facandu-se parca in ciuda celor care locuiesc pe ea.
In aceleasi orase europene, oricate santiere s-ar porni, masina
Salvarii va ajunge rapid la solicitari. Regula asta nu functioneaza insa si la Bucuresti, unde strazi intregi au fost complet izolate de lume. Videanu se bate cu pumnii in piept ca repara, de parca ar repara pe banii scosi din monopolul marmurii, nu din impozitele si taxele contribuabililor. Sa angajezi lucrari, poate oricine, un bun gospodar o face insa fara sa dea peste cap intreg orasul.
Probabil ca toate aceste lucruri sunt bine stiute de Adriean Videanu, caruia insa putin ii pasa. Acesta cu siguranta nu va mai candida
pentru inca un mandat, asa ca incearca sa-si scoata parleala pe ultima suta de metri. In laboratoarele PD-ului, colegul sau Liviu Negoita, unul dintre primarii care au facut cate ceva in sectorul 3, se antreneaza deja ca sa urce pe fotoliul lui Lis, Halaicu si Basescu.
In realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Adriean Videanu urmeaza exemplul comerciantului din Obor, care incearca sa-si faca musteriii sa-i cumpere marfa, desi e convins ca acestia nu au nevoie de ea. Bucurestiul nu va arata european nici dupa ce firmele selectate de primar sa faca asfaltari isi vor termina numarul. Explicatia e simpla: la ora actuala, aproape un sfert din strazile Capitalei sunt neasfaltate, desfundate ori au fost pietruite cu 30 de ani in urma, iar transportul public se face cu metode la care occidentalii au renuntat din secolul trecut. In consecinta, oricat asfalt va turna Videanu peste asfaltarile de anul trecut, Bucurestiul tot nu va concura cu Parisul, Roma sau Berlinul. Strategia mogulului din industria marmurii, care s-a trezit peste noapte primar, a fost una extrem de simpla. Intai a umplut birourile
primariei cu tot soiul de machete. Pentru multe dintre ele s-au si platit studii de fezabilitate si proiecte, inutile. Cand a realizat ca mandatul sau se apropie de final si niciunul dintre aceste „megaproiecte“ nu va avea sorti de izbanda, omul a devenit brusc mult mai practic. A convocat rapid cateva dintre firmele de casa ale partidului din care face parte, pe care le-a anuntat ca va baga Bucurestiul in lucru. De acolo si pana la dezastrul din prezent nu a mai fost decat o formalitate, aceea a licitatiilor, care a fost rapid rezolvata. Cascavalul a fost atat de mare, incat s-a putut imparti la toata lumea, fara sa mai iasa scandal.
Asa s-a ajuns ca soselele si bulevardele care aratau impecabil sa fie acum sparte in bataie de joc, doar pentru a se mai cheltui niste bani
. Ca sa exista totusi o justificare, acolo unde asfaltul era bun, au fost trecute in scripte lucrari la reteaua de canalizare, schimbarea conductelor de alimentare
cu apa sau te miri ce gaselnite. Or, aceste lucrari, cel putin in tarile europene bagate la inaintare de Videanu, se fac simultan, tocmai pentru ca o strada sa nu fie sparta de 4-5 ori, facandu-se parca in ciuda celor care locuiesc pe ea.
In aceleasi orase europene, oricate santiere s-ar porni, masina
Salvarii va ajunge rapid la solicitari. Regula asta nu functioneaza insa si la Bucuresti, unde strazi intregi au fost complet izolate de lume. Videanu se bate cu pumnii in piept ca repara, de parca ar repara pe banii scosi din monopolul marmurii, nu din impozitele si taxele contribuabililor. Sa angajezi lucrari, poate oricine, un bun gospodar o face insa fara sa dea peste cap intreg orasul.
Probabil ca toate aceste lucruri sunt bine stiute de Adriean Videanu, caruia insa putin ii pasa. Acesta cu siguranta nu va mai candida
pentru inca un mandat, asa ca incearca sa-si scoata parleala pe ultima suta de metri. In laboratoarele PD-ului, colegul sau Liviu Negoita, unul dintre primarii care au facut cate ceva in sectorul 3, se antreneaza deja ca sa urce pe fotoliul lui Lis, Halaicu si Basescu.
Romania, tara fara proiecte
Proiectele externe ale Romaniei au avut doua directii: fie o supunere plina de bunastare in cadrul unei Europe Centrale pe model germano-austriac, fie o evolutie proprie inspre est si directia Marii Negre.
Aderarea la Uniunea Europeana nu ne-a adus linistea mult asteptata - dimpotriva, o adevarata furtuna s-a abatut asupra Romaniei. Momentele de liniste sunt scurte si trecatoare, pauze de respiro si incaierarea reincepe. Nu e clar cine cu cine se bate, loviturile curg garla din si spre toate directiile. Clasa politica de la Bucuresti se vede din afara ca o serparie incalcita. S-ar putea ca in curand politicienii de la Bucuresti sa devina atat de putin atractivi incat nimeni din afara sa nu-i mai bage in seama.
In urma cu vreo patru ani se punea problema daca Romania trebuie sa fie cel mai mare mic membru din UE sau cel mai mic mare membru. Dupa aderare, Romania e pe nicaieri in Uniune. Bucurestiul nu poate influenta absolut deloc politicile europene. Scandalul de acasa ne-a trasformat intr-un fel de obiect usor manipulabil al Bruxelles-ului. Situatie mai proasta de atat nici nu se poate.
Proiectele externe ale Romaniei au avut doua directii: fie o supunere plina de bunastare in cadrul unei Europe Centrale pe model germano-austriac, fie o evolutie proprie inspre est si directia Marii Negre. Al doilea proiect ar parea cel mai natural
pentru Romania - Basarabia si Bucovina inca mai asteapta ceva de la noi. Insa in conditiile prezente nici macar supusi ai Europei Centrale nu putem fi. Romania se zvarcoleste fara nici un sens si fara nici un scop.
Nu am fost in stare nici macar sa le dam inapoi basarabenilor o minima reparatie: cetatenia romana care le-a fost rapita cu forta. Cauza blocajului in redobandirea cetateniei romane de catre basarabeni ramane o necunoscuta totala: pare un cumul de slugarnicie si prostie. Basarabenii inca se mai uita spre Bucuresti intrebandu-se daca nu cumva aceasta va fi o a doua abandonare a lor in voia soartei. Cu doar cateva saptamani inainte sa accepte ultimatumul Moscovei, Carol al II-lea spunea ca nu va ceda nici o palma de pamant fara lupta. Acum mai marii zilei vorbesc despre integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana. Insa la Bruxelles nimeni nu poate intelege de ce ar avea Uniunea Europeana nevoie de militari rusi si un conflict inghetat. Iar Marea Neagra ramane in continuare lac turco-rusesc, asa cum este de vreo cateva sute de ani. Argetoianu descria foarte bine in memoriile sale situatia de la Marea Neagra: rusii se inteleg cu turcii, noi zbieram ca un om caruia i-au fost prinse degetele la usa si ministrul de Externe Titulescu incearca sa spertuiasca presa ca sa nu se vada dezastrul politicii externe...
De ceva vreme Romania risca sa devina cantitate neglijabila pe scena internationala. Aderarea la Uniunea Europeana a devenit un fel de obligatie pentru toti politicienii romani in deschiderea oricarui discurs la nivel international: "dupa cum stiti, Romania si Bulgaria au aderat in 2007 la UE..." Din politete diplomatica pana acum nimeni nu a avut replica binemeritata: asa, si? la ce va foloseste?
Aderarea la Uniunea Europeana nu ne-a adus linistea mult asteptata - dimpotriva, o adevarata furtuna s-a abatut asupra Romaniei. Momentele de liniste sunt scurte si trecatoare, pauze de respiro si incaierarea reincepe. Nu e clar cine cu cine se bate, loviturile curg garla din si spre toate directiile. Clasa politica de la Bucuresti se vede din afara ca o serparie incalcita. S-ar putea ca in curand politicienii de la Bucuresti sa devina atat de putin atractivi incat nimeni din afara sa nu-i mai bage in seama.
In urma cu vreo patru ani se punea problema daca Romania trebuie sa fie cel mai mare mic membru din UE sau cel mai mic mare membru. Dupa aderare, Romania e pe nicaieri in Uniune. Bucurestiul nu poate influenta absolut deloc politicile europene. Scandalul de acasa ne-a trasformat intr-un fel de obiect usor manipulabil al Bruxelles-ului. Situatie mai proasta de atat nici nu se poate.
Proiectele externe ale Romaniei au avut doua directii: fie o supunere plina de bunastare in cadrul unei Europe Centrale pe model germano-austriac, fie o evolutie proprie inspre est si directia Marii Negre. Al doilea proiect ar parea cel mai natural
pentru Romania - Basarabia si Bucovina inca mai asteapta ceva de la noi. Insa in conditiile prezente nici macar supusi ai Europei Centrale nu putem fi. Romania se zvarcoleste fara nici un sens si fara nici un scop.
Nu am fost in stare nici macar sa le dam inapoi basarabenilor o minima reparatie: cetatenia romana care le-a fost rapita cu forta. Cauza blocajului in redobandirea cetateniei romane de catre basarabeni ramane o necunoscuta totala: pare un cumul de slugarnicie si prostie. Basarabenii inca se mai uita spre Bucuresti intrebandu-se daca nu cumva aceasta va fi o a doua abandonare a lor in voia soartei. Cu doar cateva saptamani inainte sa accepte ultimatumul Moscovei, Carol al II-lea spunea ca nu va ceda nici o palma de pamant fara lupta. Acum mai marii zilei vorbesc despre integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana. Insa la Bruxelles nimeni nu poate intelege de ce ar avea Uniunea Europeana nevoie de militari rusi si un conflict inghetat. Iar Marea Neagra ramane in continuare lac turco-rusesc, asa cum este de vreo cateva sute de ani. Argetoianu descria foarte bine in memoriile sale situatia de la Marea Neagra: rusii se inteleg cu turcii, noi zbieram ca un om caruia i-au fost prinse degetele la usa si ministrul de Externe Titulescu incearca sa spertuiasca presa ca sa nu se vada dezastrul politicii externe...
De ceva vreme Romania risca sa devina cantitate neglijabila pe scena internationala. Aderarea la Uniunea Europeana a devenit un fel de obligatie pentru toti politicienii romani in deschiderea oricarui discurs la nivel international: "dupa cum stiti, Romania si Bulgaria au aderat in 2007 la UE..." Din politete diplomatica pana acum nimeni nu a avut replica binemeritata: asa, si? la ce va foloseste?
Parintele Constitutiei da peste cap planurile lui Nastase: "Dosarul merge mai departe"
Senatorul PSD Antonie Iorgovan explica de ce hotarirea Curtii Constitutionale nu afecteaza procesul in care Adrian Nastase este acuzat de luare de mita.
Autorul celor doua constitutii postdecembriste, Antonie Iorgovan, comenteaza in exclusivitate pentru Cotidinianul efectele deciziei de joi a Curtii Constitutionale (CC), prin care si pentru anchetarea ministrilor care nu mai sunt in functie procurorii au nevoie de avizul presedintelui Romaniei. Iorgovan considera ca dosarele aflate deja pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cum este cel in care fostul premier Adrian Nastase este acuzat de luare de mita in cazul Zambaccian, isi urmeaza cursul firesc al judecatii, deci nu este necesara refacerea urmaririi penale. “Deciziile Curtii Constitutionale produc efecte numai pentru viitor, asa cum prevede articolul 147 din Constitutia Romaniei. Asta inseamna ca ce este acum pe rolul instantei supreme merge mai departe, judecarea acestor cauze nefiind alterata de hotarirea Curtii. Prezumtia este urmatoarea: pina in momentul in care s-a pronuntat Curtea procedura era constitutionala”, a declarat pentru Cotidianul Antonie Iorgovan.
Avocatul Gheorghe Diaconescu, cel care-l reprezinta pe Adrian Nastase in dosarul Zambaccian si a formulat exceptia admisa joi de CC, are insa o viziune diferita fata de cea a lui Iorgovan. “Faptul ca la Curtea Constitutionala s-a constatat ca acest articol din Legea raspunderii ministeriale este neconstitutional inseamna ca aceasta lege practic nu exista, pentru ca era intocmita impotriva Constitutiei. Deci, in acest caz, decizia produce efecte si pentru trecut. In consecinta, intreg probatoriul administrat de DNA este nelegal, iar cercetarea penala ar trebui luata de la capat, evident dupa ce procurorul general obtine avizul presedintelui Romaniei”, a declarat pentru Cotidianul Gheorghe Diaconescu.
Avocatul fostului premier Adrian Nastase a contestat noile prevederi ale legii raspunderii ministeriale, initiate in 2005 de fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, potrivit carora urmarirea penala a ministrilor in exercitiu se poate face doar cu acordul presedintelui Romaniei, iar pentru cei care nu mai sint in functie, cum este cazul lui Adrian Nastase, se aplica doar Codul de procedura penala. Mai precis, sint anchetati ca orice alti cetateni, prin simpla decizie a procurorului. Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au suspendat, pe 22 martie, judecarea dosarului Zambaccian si au sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu exceptii de neconstitutionalitate invocate de avocatul familiei Nastase. „Dispozitiile criticate instituie un regim discriminatoriu fata de fostii ministri. Pe timpul
mandatului, ei sint verificati printr-o procedura speciala, pe cind cei care nu mai sint in desfasurarea mandatului sint verificati printr-o procedura de drept comun“, a explicat avocatul Diaconescu, citat de NewsIn. El a completat ca lipsa avizului Controcenilor pentru urmarirea penala a lui Adrian Nastase anuleaza intregul dosar Zambaccian, pentru ca toate probele administrate fara acest aviz ar fi fost obtinute ilegal.
* Ce zice Constitutia
ARTICOLUL 147 - Deciziile Curtii Constitutionale
(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. (Constitutia Romaniei)
Chiar Nastase a promis UE ca va elimina protectia acordata ministrilor
Initiativa pentru o Justitie Curata (IJC) deplinge legislatia hiper-protectiva pentru ministri si fostii ministri.
Initiativa pentru o Justitie Curata, Asociatia Pro Democratia, Centrul pentru Jurnalism Independent si Agentia de Monitorizare a Presei au luat act cu ingrijorare de decizia Curtii Constitutionale ce poate genera un cadru legislativ hiper-protectiv pentru ministri si fostii ministri, mai ales in conditiile in care acestia sint sau au fost si parlamentari, se arata intr-un comunicat remis redactiei. IJC considera ca exista suficiente garantii in timpul procesului penal prin care procurorii sau judecatorii sa poata elimina sesizarile neitemeiate, sicanatoare sau triviale la adresa ministrilor si ca nu exista nici un temei pentru ca acestia sa se bucure de o protectie mai mare in fata legii decat un om obisnuit.
“Consideram de asemenea regretabil ca prin aceasta decizie se anuleaza efectele conditionalitatii asumate fata de Uniunea Europena in 2004, la momentul incheierii negocierilor pe capitolul Justitie si Afaceri
Interne, de a elimina protectia speciala a fostilor ministri in fata legii. Aceasta obligatie a fost asumata chiar de guvernul condus de premierul Nastase, care acum se prevaleaza de acest statut special pentru a nu putea fi judecat pe fond”, se mai arata in documentul
IJC.
Autorul celor doua constitutii postdecembriste, Antonie Iorgovan, comenteaza in exclusivitate pentru Cotidinianul efectele deciziei de joi a Curtii Constitutionale (CC), prin care si pentru anchetarea ministrilor care nu mai sunt in functie procurorii au nevoie de avizul presedintelui Romaniei. Iorgovan considera ca dosarele aflate deja pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cum este cel in care fostul premier Adrian Nastase este acuzat de luare de mita in cazul Zambaccian, isi urmeaza cursul firesc al judecatii, deci nu este necesara refacerea urmaririi penale. “Deciziile Curtii Constitutionale produc efecte numai pentru viitor, asa cum prevede articolul 147 din Constitutia Romaniei. Asta inseamna ca ce este acum pe rolul instantei supreme merge mai departe, judecarea acestor cauze nefiind alterata de hotarirea Curtii. Prezumtia este urmatoarea: pina in momentul in care s-a pronuntat Curtea procedura era constitutionala”, a declarat pentru Cotidianul Antonie Iorgovan.
Avocatul Gheorghe Diaconescu, cel care-l reprezinta pe Adrian Nastase in dosarul Zambaccian si a formulat exceptia admisa joi de CC, are insa o viziune diferita fata de cea a lui Iorgovan. “Faptul ca la Curtea Constitutionala s-a constatat ca acest articol din Legea raspunderii ministeriale este neconstitutional inseamna ca aceasta lege practic nu exista, pentru ca era intocmita impotriva Constitutiei. Deci, in acest caz, decizia produce efecte si pentru trecut. In consecinta, intreg probatoriul administrat de DNA este nelegal, iar cercetarea penala ar trebui luata de la capat, evident dupa ce procurorul general obtine avizul presedintelui Romaniei”, a declarat pentru Cotidianul Gheorghe Diaconescu.
Avocatul fostului premier Adrian Nastase a contestat noile prevederi ale legii raspunderii ministeriale, initiate in 2005 de fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, potrivit carora urmarirea penala a ministrilor in exercitiu se poate face doar cu acordul presedintelui Romaniei, iar pentru cei care nu mai sint in functie, cum este cazul lui Adrian Nastase, se aplica doar Codul de procedura penala. Mai precis, sint anchetati ca orice alti cetateni, prin simpla decizie a procurorului. Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au suspendat, pe 22 martie, judecarea dosarului Zambaccian si au sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu exceptii de neconstitutionalitate invocate de avocatul familiei Nastase. „Dispozitiile criticate instituie un regim discriminatoriu fata de fostii ministri. Pe timpul
mandatului, ei sint verificati printr-o procedura speciala, pe cind cei care nu mai sint in desfasurarea mandatului sint verificati printr-o procedura de drept comun“, a explicat avocatul Diaconescu, citat de NewsIn. El a completat ca lipsa avizului Controcenilor pentru urmarirea penala a lui Adrian Nastase anuleaza intregul dosar Zambaccian, pentru ca toate probele administrate fara acest aviz ar fi fost obtinute ilegal.
* Ce zice Constitutia
ARTICOLUL 147 - Deciziile Curtii Constitutionale
(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. (Constitutia Romaniei)
Chiar Nastase a promis UE ca va elimina protectia acordata ministrilor
Initiativa pentru o Justitie Curata (IJC) deplinge legislatia hiper-protectiva pentru ministri si fostii ministri.
Initiativa pentru o Justitie Curata, Asociatia Pro Democratia, Centrul pentru Jurnalism Independent si Agentia de Monitorizare a Presei au luat act cu ingrijorare de decizia Curtii Constitutionale ce poate genera un cadru legislativ hiper-protectiv pentru ministri si fostii ministri, mai ales in conditiile in care acestia sint sau au fost si parlamentari, se arata intr-un comunicat remis redactiei. IJC considera ca exista suficiente garantii in timpul procesului penal prin care procurorii sau judecatorii sa poata elimina sesizarile neitemeiate, sicanatoare sau triviale la adresa ministrilor si ca nu exista nici un temei pentru ca acestia sa se bucure de o protectie mai mare in fata legii decat un om obisnuit.
“Consideram de asemenea regretabil ca prin aceasta decizie se anuleaza efectele conditionalitatii asumate fata de Uniunea Europena in 2004, la momentul incheierii negocierilor pe capitolul Justitie si Afaceri
Interne, de a elimina protectia speciala a fostilor ministri in fata legii. Aceasta obligatie a fost asumata chiar de guvernul condus de premierul Nastase, care acum se prevaleaza de acest statut special pentru a nu putea fi judecat pe fond”, se mai arata in documentul
IJC.
Preşedintele Băsescu îi dă cu Bordeiul în cap primarului Videanu
Batalia pentru Parcul Bordei şi zecile de milioane de euro din jurul investiţiei controversatului om de afaceri Costel Costanda au ajuns la cel mai înalt nivel. Ieri, preşedintele Traian Băsescu a lansat tocmai de la Uricani un atac-surpriză la adresa primarului general al Capitalei, Adriean Videanu. Şeful statului şi-a exprimat, vineri, curiozitatea faţă de modul în care instituţiile statului se raportează la banii publici şi la cei privaţi, susţinând că acestea manifestă o grijă specială pentru sectorul privat.
„De curând, în Bucureşti, a fost un om de afaceri, deci vorbim de bani
privaţi, ce şi-a permis să ceară despăgubiri pentru că nu a aprobat Consiliul General să încalce Planul de Urbanism General al Bucureştiului. În acest caz, instanţa i-a dat despăgubiri de 17 milioane de dolari, bani pe care-i foloseşte ca şantaj acum pentru consiliu”, a declarat preşedintele. Referirea pare să fie destul de clară: personaje pozitive în povestirea şefului statului sunt consilierii Capitalei, iar rolul negativ îi aparţine fostului său coleg de partid Adriean Videanu, cel care-l susţine până în pânzele albe pe betonatorul Parcului Bordei, Costel Costanda.
Şarja lui Traian Băsescu pare mai degrabă o repoziţionare de ultim moment, având în vedere că toată povestea Parcului Bordei îl are la origine pe primarul Traian Băsescu, cel care şi-a pus primul semnătura în beneficiul lui Costanda. Acum, actualul primar Videanu pare să fi rămas singurul apărător al distrugătorului de parcuri, pentru asta liderul PD neprecupeţind nici un efort. Ieri, de plidă, el a refuzat să le prezinte consilierilor municipali – care îl somau să recunoască ilegalitatea împroprietăririi – documentele
de proprietate asupra Parcului Bordei, deşi susţine că ele s-ar afla în posesia sa.
„De curând, în Bucureşti, a fost un om de afaceri, deci vorbim de bani
privaţi, ce şi-a permis să ceară despăgubiri pentru că nu a aprobat Consiliul General să încalce Planul de Urbanism General al Bucureştiului. În acest caz, instanţa i-a dat despăgubiri de 17 milioane de dolari, bani pe care-i foloseşte ca şantaj acum pentru consiliu”, a declarat preşedintele. Referirea pare să fie destul de clară: personaje pozitive în povestirea şefului statului sunt consilierii Capitalei, iar rolul negativ îi aparţine fostului său coleg de partid Adriean Videanu, cel care-l susţine până în pânzele albe pe betonatorul Parcului Bordei, Costel Costanda.
Şarja lui Traian Băsescu pare mai degrabă o repoziţionare de ultim moment, având în vedere că toată povestea Parcului Bordei îl are la origine pe primarul Traian Băsescu, cel care şi-a pus primul semnătura în beneficiul lui Costanda. Acum, actualul primar Videanu pare să fi rămas singurul apărător al distrugătorului de parcuri, pentru asta liderul PD neprecupeţind nici un efort. Ieri, de plidă, el a refuzat să le prezinte consilierilor municipali – care îl somau să recunoască ilegalitatea împroprietăririi – documentele
de proprietate asupra Parcului Bordei, deşi susţine că ele s-ar afla în posesia sa.
«Sangele si urina», o inventie care lasa 150 de milioane de euro la Buget
O parte din deficitul provocat de cresterea pensiilor va fi acoperita din ce nu apuca sa cheltuiasca Nicolaescu
Finantarea programului de evaluare a sanatatii populatiei a fost construita in asa fel incåt 150 de milioane de euro sa ramåna necheltuiti. Aceasta ar putea fi folosita pentru promisiunile de majorare a pensiilor, dat fiind faptul ca resursele sunt incerte. Anul trecut, Ministerul Sanatatii a aplicat o metoda similara si a reusit performanta unei executii bugetare de doar 55 la suta, cu economii importante in vistieria unei sanatati subrede. Numarul romånilor care ar putea beneficia de setul de analize gratuite nu va depasi cinci milioane
Scrisorile si taloanele adresate celor 21.650.000 de locuitori constituie o campanie electorala mascata a ministrului Nicolaescu. Acesta le scrie romånilor ca, prin grija institutiei pe care o conduce, populatia primeste pomana un set de analize gratuite. Tot gratuit sunt anuntate si consultatiile la medicii de familie, desi acestea fac parte din drepturile asiguratilor. Pentru afacerea epistolelor au fost cheltuite
10 milioane de euro, bani
care au intrat in buzunarele Imprimeriei Nationale si ale Postei Romåne
Din analizele propuse in program lipsesc investigatii medicale importante, pe care populatia nu si le permite. Astfel, de pe lista celor noua analize lipseste testul Papanicolau, care poate depista cancerul uterin. Un asemenea test ar costa
in jur de 200.000 de lei vechi. Totodata, mamografiile, care descopera cancerul de sån, ar fi putut constitui analize esentiale pentru sanatatea femeilor din Romånia. Mai mult, banii tocati inutil de Ministerul Sanatatii ar fi putut rezolva problema angiografelor si a stenturilor pentru infarcturi
Doar cinci milioane de romani ar putea fi eligibili pentru programul de evaluare a sanatatii populatiei. Astfel, din cei 300 milioane de euro alocati pentru program, vor ramane peste 100 milioane de euro neutilizati. Banii se vor intoarce la Ministerul Sanatatii si vor putea fi utilizati pentru astuparea gaurilor bugetare ale statului. Totodata, mai mult de 10 milioane de euro din programul „sangele si urina“ vor fi utilizate pentru o campanie electorala mascata.
Ministrul Nicolaescu a anuntat ca, pana la sfarsitul anului 2007, in cadrul programului de evaluare a sanatatii populatiei, vor fi consultati 11 milioane de romani. Cifra este absolut aberanta, iar calculul se pare ca a fost facut doar contabiliceste. „11 milioane de romani vor fi consultati de 11.000 de medici
, astfel incat fiecare medic va consulta in plus
sapte pacienti pe zi“, declara ministrul sanatatii. Din cei 21.650.000 de romani care au primit sau urmeaza sa primeasca scrisorile si taloanele pentru prezentarea la medic, doar vreo cinci milioane s-ar putea sa beneficieze de analize gratuite. Dintr-un calcul estimativ, reiese ca sase milioane de romani figureaza ca sunt bolnavi cronici, aflati deja in evidentele medicilor, care nu necesita efectuarea de investigatii medicale. Desi cifrele oficiale se invart pe la doua milioane de romani plecati la munca in afara tarii, s-a constatat ca numarul exact al acestora depaseste patru milioane. Si dat fiind faptul ca acestia lipsesc, scrisorelele lui Nicolaescu vor ramane fara raspuns. Mai mult, la aceste cifre vom adauga si circa doua milioane de copii
, care nu necesita analizele propuse de Ministerul Sanatatii, iar alte patru milioane de romani au trecut prin spitale, figurand ca internati si, implicit, ca investigati medical. Asadar, scazand numarul celor enumerati, la usile cabinetelor medicilor de familie nu vor aparea mai mult de cinci milioane de romani.
Economii de 150 milioane de euro
Pentru derularea programului „sangele si urina“ Ministerul Sanatatii a prevazut o cheltuiala de 300 milioane de euro. Acesti bani ar urma sa fie folositi pentru achizitionarea de servicii de tiparire si expediere a taloanelor securizate si a scrisorilor de informare a populatiei si a medicilor de familie, pentru investigatiile paraclinice, tehnica de calcul, programul informatic, precum si plata serviciilor efectuate de catre medicii de familie. Pentru achizitionarea a 11.000 de laptopuri, estimand o suma de 600 de euro per bucata, reies circa 6.600.000 de euro. La cinci milioane de pacienti, cu un maximum de 500.000 setul de analize, ar urma sa fie cheltuiti 80 milioane de euro. Numai ca cele noua investigatii medicale propuse nu se pot recomanda tuturor pacientilor. Astfel, hemoleucograma completa poate fi recomandata peste varsta de trei ani, creatinina serica pentru persoanele de peste 50 de ani, glicemia celor cu varste de peste trei ani, sideremia la copiii cu varsta de pana in 10 ani, la gravide si la femei cu varsta de peste 25 de ani, colesterolul seric este recomandat la varste de peste 40 de ani, iar trigliceridele si TGP sunt recomandate la varte de peste 30 de ani. Plicurile si taloanele vor costa circa noua milioane de euro, iar pentru plata medicilor de familie, calculand la 15 lei pe pacient, s-ar cheltui aproximativ 24 milioane de euro. Totalizand aceste cheltuieli ar rezulta o suma de circa 120 milioane de euro. Daca mai adaugam si abonamentele la internet si softul, am putea sa atingem cifra de 150 milioane de euro. Si in aceasta situatie vor ramane necheltuiti cam tot 150 milioane de euro. Potrivit Ordinului nr. 994/354 din 4 iunie 2007, sumele neutilizate in cadrul programului la sfarsitul anului 2007 vor fi virate in contul Ministerului Sanatatii. Banii ramasi, astfel, la sfarsitul anului, ar putea fi utilizati in scopul astuparii gaurilor bugetare ale statului sau pur si simplu vor constitui economii la buget. Si asta in conditiile in care sistemul sanitar romanesc este marcat de o insuficienta acuta a fondurilor. La fel s-a intamplat si la sfarsitul anului trecut, cand Ministerul Sanatatii a avut o executie bugetara de doar 55% si a ramas cu circa 10.000 de miliarde de lei necheltuiti.
Corespondenta inutila
Cei 21.650.000 de romani vor primi, fiecare, scrisoarea lui Nicolaescu si taloanele pentru medicul de familie si pentru analize. Probabil ca pruncii nu vor sti sa bungheasca scrisoarea propagandistica adresata de ministrul sanatatii catre poporul roman. Iar capsunarii vor pierde si ei cuvintele pretioase din epistola mobilizatoare. Daca nu ar fi primit toti romanii, s-ar fi suparat, se justifica cei de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. „Sanatatea dumneavoastra este cea mai importanta! Acesta este fundamentul reformei initiate de Ministerul Sanatatii care cauta cele mai bune solutii pentru a construi un sistem sanitar aproape de pacient. De aceea, este necesar sa stim exact care este starea de sanatate a populatiei. In acest scop am lansat Programul de evaluare a starii de sanatate a tuturor cetatenilor Romaniei. Programul este GRATUIT pentru orice cetatean, indiferent ca este asigurat sau nu, indiferent ca este sau nu inscris pe lista unui medic de familie. In cadrul acestui program veti beneficia GRATUIT de o consultatie la medicul de familie si, in functie de rezultatul consultatiei, de un set de analize pentru depistarea unor eventuale afectiuni cardiace, hepatice, renale, diabet“, se arata in scrisoarea lui Nicolaescu.
Afectiunile grave, imposibil de depistat
Medicii sustin ca analizele din setul propus de Ministerul Sanatatii nu vor descoperi mare lucru.
Mai important ar fi fost ca in setul de analize sa fie trecut, de exemplu, testul Papanicolau, care poate depista cancerul uterin. Un asemenea test ar consta in jur de 200.000 de lei.
Totodata, mamografiile, care descopera cancerul de san, ar fi putut constitui analize esentiale pentru sanatatea femeilor din Romania, care, in prezent, mor secerate de aceasta boala grava descoperita prea tarziu.
Asa cum a semnalat ziarul nostru, numarul angiografelor este atat de mic, incat doar 2% dintre romanii care sufera un infarct sunt tratati corect, dandu-li-se, astfel, sansa la o viata normala.
Banii aruncati pe analize inutile ar fi putut fi utilizati pentru cumpararea de stenturi pentru vindecarea bolnavilor care au suferit infarct de miocard. Doctorii sustin ca, din cauza banilor putini alocati pentru investigatiile medicale, cei mai multi pacienti sunt obligati sa-si plateasca singuri analizele de imagistica, gen Computer Tomograf sau RMN. Din pacate insa, gestionarea eficienta a fondurilor din sanatate este un lucru care nu are de-a face cu politica Ministerului Sanatatii.
Finantarea programului de evaluare a sanatatii populatiei a fost construita in asa fel incåt 150 de milioane de euro sa ramåna necheltuiti. Aceasta ar putea fi folosita pentru promisiunile de majorare a pensiilor, dat fiind faptul ca resursele sunt incerte. Anul trecut, Ministerul Sanatatii a aplicat o metoda similara si a reusit performanta unei executii bugetare de doar 55 la suta, cu economii importante in vistieria unei sanatati subrede. Numarul romånilor care ar putea beneficia de setul de analize gratuite nu va depasi cinci milioane
Scrisorile si taloanele adresate celor 21.650.000 de locuitori constituie o campanie electorala mascata a ministrului Nicolaescu. Acesta le scrie romånilor ca, prin grija institutiei pe care o conduce, populatia primeste pomana un set de analize gratuite. Tot gratuit sunt anuntate si consultatiile la medicii de familie, desi acestea fac parte din drepturile asiguratilor. Pentru afacerea epistolelor au fost cheltuite
10 milioane de euro, bani
care au intrat in buzunarele Imprimeriei Nationale si ale Postei Romåne
Din analizele propuse in program lipsesc investigatii medicale importante, pe care populatia nu si le permite. Astfel, de pe lista celor noua analize lipseste testul Papanicolau, care poate depista cancerul uterin. Un asemenea test ar costa
in jur de 200.000 de lei vechi. Totodata, mamografiile, care descopera cancerul de sån, ar fi putut constitui analize esentiale pentru sanatatea femeilor din Romånia. Mai mult, banii tocati inutil de Ministerul Sanatatii ar fi putut rezolva problema angiografelor si a stenturilor pentru infarcturi
Doar cinci milioane de romani ar putea fi eligibili pentru programul de evaluare a sanatatii populatiei. Astfel, din cei 300 milioane de euro alocati pentru program, vor ramane peste 100 milioane de euro neutilizati. Banii se vor intoarce la Ministerul Sanatatii si vor putea fi utilizati pentru astuparea gaurilor bugetare ale statului. Totodata, mai mult de 10 milioane de euro din programul „sangele si urina“ vor fi utilizate pentru o campanie electorala mascata.
Ministrul Nicolaescu a anuntat ca, pana la sfarsitul anului 2007, in cadrul programului de evaluare a sanatatii populatiei, vor fi consultati 11 milioane de romani. Cifra este absolut aberanta, iar calculul se pare ca a fost facut doar contabiliceste. „11 milioane de romani vor fi consultati de 11.000 de medici
, astfel incat fiecare medic va consulta in plus
sapte pacienti pe zi“, declara ministrul sanatatii. Din cei 21.650.000 de romani care au primit sau urmeaza sa primeasca scrisorile si taloanele pentru prezentarea la medic, doar vreo cinci milioane s-ar putea sa beneficieze de analize gratuite. Dintr-un calcul estimativ, reiese ca sase milioane de romani figureaza ca sunt bolnavi cronici, aflati deja in evidentele medicilor, care nu necesita efectuarea de investigatii medicale. Desi cifrele oficiale se invart pe la doua milioane de romani plecati la munca in afara tarii, s-a constatat ca numarul exact al acestora depaseste patru milioane. Si dat fiind faptul ca acestia lipsesc, scrisorelele lui Nicolaescu vor ramane fara raspuns. Mai mult, la aceste cifre vom adauga si circa doua milioane de copii
, care nu necesita analizele propuse de Ministerul Sanatatii, iar alte patru milioane de romani au trecut prin spitale, figurand ca internati si, implicit, ca investigati medical. Asadar, scazand numarul celor enumerati, la usile cabinetelor medicilor de familie nu vor aparea mai mult de cinci milioane de romani.
Economii de 150 milioane de euro
Pentru derularea programului „sangele si urina“ Ministerul Sanatatii a prevazut o cheltuiala de 300 milioane de euro. Acesti bani ar urma sa fie folositi pentru achizitionarea de servicii de tiparire si expediere a taloanelor securizate si a scrisorilor de informare a populatiei si a medicilor de familie, pentru investigatiile paraclinice, tehnica de calcul, programul informatic, precum si plata serviciilor efectuate de catre medicii de familie. Pentru achizitionarea a 11.000 de laptopuri, estimand o suma de 600 de euro per bucata, reies circa 6.600.000 de euro. La cinci milioane de pacienti, cu un maximum de 500.000 setul de analize, ar urma sa fie cheltuiti 80 milioane de euro. Numai ca cele noua investigatii medicale propuse nu se pot recomanda tuturor pacientilor. Astfel, hemoleucograma completa poate fi recomandata peste varsta de trei ani, creatinina serica pentru persoanele de peste 50 de ani, glicemia celor cu varste de peste trei ani, sideremia la copiii cu varsta de pana in 10 ani, la gravide si la femei cu varsta de peste 25 de ani, colesterolul seric este recomandat la varste de peste 40 de ani, iar trigliceridele si TGP sunt recomandate la varte de peste 30 de ani. Plicurile si taloanele vor costa circa noua milioane de euro, iar pentru plata medicilor de familie, calculand la 15 lei pe pacient, s-ar cheltui aproximativ 24 milioane de euro. Totalizand aceste cheltuieli ar rezulta o suma de circa 120 milioane de euro. Daca mai adaugam si abonamentele la internet si softul, am putea sa atingem cifra de 150 milioane de euro. Si in aceasta situatie vor ramane necheltuiti cam tot 150 milioane de euro. Potrivit Ordinului nr. 994/354 din 4 iunie 2007, sumele neutilizate in cadrul programului la sfarsitul anului 2007 vor fi virate in contul Ministerului Sanatatii. Banii ramasi, astfel, la sfarsitul anului, ar putea fi utilizati in scopul astuparii gaurilor bugetare ale statului sau pur si simplu vor constitui economii la buget. Si asta in conditiile in care sistemul sanitar romanesc este marcat de o insuficienta acuta a fondurilor. La fel s-a intamplat si la sfarsitul anului trecut, cand Ministerul Sanatatii a avut o executie bugetara de doar 55% si a ramas cu circa 10.000 de miliarde de lei necheltuiti.
Corespondenta inutila
Cei 21.650.000 de romani vor primi, fiecare, scrisoarea lui Nicolaescu si taloanele pentru medicul de familie si pentru analize. Probabil ca pruncii nu vor sti sa bungheasca scrisoarea propagandistica adresata de ministrul sanatatii catre poporul roman. Iar capsunarii vor pierde si ei cuvintele pretioase din epistola mobilizatoare. Daca nu ar fi primit toti romanii, s-ar fi suparat, se justifica cei de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. „Sanatatea dumneavoastra este cea mai importanta! Acesta este fundamentul reformei initiate de Ministerul Sanatatii care cauta cele mai bune solutii pentru a construi un sistem sanitar aproape de pacient. De aceea, este necesar sa stim exact care este starea de sanatate a populatiei. In acest scop am lansat Programul de evaluare a starii de sanatate a tuturor cetatenilor Romaniei. Programul este GRATUIT pentru orice cetatean, indiferent ca este asigurat sau nu, indiferent ca este sau nu inscris pe lista unui medic de familie. In cadrul acestui program veti beneficia GRATUIT de o consultatie la medicul de familie si, in functie de rezultatul consultatiei, de un set de analize pentru depistarea unor eventuale afectiuni cardiace, hepatice, renale, diabet“, se arata in scrisoarea lui Nicolaescu.
Afectiunile grave, imposibil de depistat
Medicii sustin ca analizele din setul propus de Ministerul Sanatatii nu vor descoperi mare lucru.
Mai important ar fi fost ca in setul de analize sa fie trecut, de exemplu, testul Papanicolau, care poate depista cancerul uterin. Un asemenea test ar consta in jur de 200.000 de lei.
Totodata, mamografiile, care descopera cancerul de san, ar fi putut constitui analize esentiale pentru sanatatea femeilor din Romania, care, in prezent, mor secerate de aceasta boala grava descoperita prea tarziu.
Asa cum a semnalat ziarul nostru, numarul angiografelor este atat de mic, incat doar 2% dintre romanii care sufera un infarct sunt tratati corect, dandu-li-se, astfel, sansa la o viata normala.
Banii aruncati pe analize inutile ar fi putut fi utilizati pentru cumpararea de stenturi pentru vindecarea bolnavilor care au suferit infarct de miocard. Doctorii sustin ca, din cauza banilor putini alocati pentru investigatiile medicale, cei mai multi pacienti sunt obligati sa-si plateasca singuri analizele de imagistica, gen Computer Tomograf sau RMN. Din pacate insa, gestionarea eficienta a fondurilor din sanatate este un lucru care nu are de-a face cu politica Ministerului Sanatatii.
Afacerile care omoara Delta
Liviu Giosan, geolog marin la cel mai mare institut de oceanografie din lume – Woods Hole Oceanographic Institution din SUA –, sustine ca politicile de concesiune sunt o amenintare pentru Delta Dunarii. "Ii pasa unuia precum ciracul lui Adrian Nastase – care este, practic, stapan pe Razelm – despre ce se intampla cu mediul natural
? M-ar mira! Pe acestia ii intereseaza profitul maxim cu orice pret. Cum a ajuns delta pe mainile lor?"
Cercetatorul considera ca Barajul de la Portile de Fier le "va
permite" apelor marii sa inghita pe termen lung Delta Dunarii. "Delta se confrunta cu un deficit acut de sedimente pentru ca ele se opresc in baraj. Pe Dunare, debitul de apa a ramas aproape acelasi de peste o suta de ani, dar sedimentele aduse au scazut cu 70 la suta."
Efectele secundare au inceput sa apara, iar ele se manifesta prin infiltrarea apei sarate in nisipurile Deltei si prin modificarea ecosistemului. Diferendul "Bastroe" ar putea fi stins daca autoritatile ar permite navelor ucrainene accesul liber pe Sulina. Liviu Giosan mai sustine ca acele campanii
de salvare a Deltei in care oficialitatile se inghesuie la strans PET-uri sunt expresia unui turism mediatic.
Ajuns cercetator la cel mai mare institut de oceanografie din lume – Woods Hole Oceanographic Institution din SUA –, Liviu Giosan si-a canalizat o parte din proiecte spre studierea Deltei Dunarii si a istoriei geologice a Marii Negre.
"Daca nu se aduc sedimente, marea invadeaza Delta"
» Romania libera: Ai afirmat ca nu turismul este cea mai mare amenintare pentru Delta, ci barajul de la Portile de Fier.
— Liviu Giosan: Aceasta este o problema la nivel mondial pe termen lung, adica sute de ani. Pretutindeni, marile rauri, aflate in amonte de cate o delta, sunt barate pentru diverse constructii utilitare – hidrocentrale, irigatii. Delta se confrunta cu un deficit acut de sedimente pentru ca ele se opresc in barajul de la Portile de Fier. Pe Dunare, debitul de apa a ramas aproape acelasi de peste o suta de ani, dar sedimentele aduse au scazut cu 70 la suta. O parte din cele cateva zeci de milioane de metri cubi de sediment, doar cateva, mai precis nisipurile, insumand cateva milioane de metri cubi, formeaza si stabilizeaza coasta propriu-zisa. Restul ajung in largul marii. Iar delta este o lupta continua intre mare si fluviu. Daca nu se aduc suficiente sedimente, marea invadeaza Delta.
» Rl: Se simt efecte imediate?
— L.G.: Sigur. De exemplu, intrarea apei sarate pe bratele Dunarii si pe lacurile de coasta in perioadele de debit mic. Apoi, infiltrarea apei sarate in nisipurile Deltei. Pestii si alte animale adaptate astazi la apa dulce vor avea de suferit in urma invaziei de apa sarata. Puturile vor trebui sapate la adancimi tot mai mari. Ecosistemul se va schimba.
» Rl: Exista solutii?
— L.G.: Nu vad nici o solutie pe termen scurt la problema Portile de Fier. Cine se gandea in anii ‘30 – cand s-a produs
marele "boom" in materie de baraje – la impactul acestora asupra mediului? In SUA exista un puternic curent de opinie care sustine distrugerea barajelor de pe raurile mici. Se incearca renaturalizarea zonelor afectate. In cazul unor monstri precum Portile de Fier, o decizie similara este imposibil de imaginat. In plus
, amenintarea la adresa Deltei este amplificata de faptul ca pe toate raurile care alimenteaza Dunarea cu sedimente si apa exista sute de baraje care ar trebui daramate. De unde si cum sa aduci milioanele de metri cubi de care are nevoie Delta pentru a nu fi inghitita de mare?
"Campaniile de salvare sunt doar turism mediatic"
» Rl: Poate deveni Delta profitabila fara a o distruge?
— L.G.: Turismul devine o problema daca nu este planificat. Am fost in Delta Mackenzie (Canada, in zona arctica). Accesul in aceasta delta nu se face decat cu un ghid desemnat din partea eschimosilor, adica din partea comunitatii locale. O masura similara ar trebui gandita si pentru Delta Dunarii.
Localnicilor le este aproape imposibil sa supravietuiasca daca nu incalca legea, daca nu fac braconaj. Iar turismul se face haotic. Ma surprinde ca Delta nu este chiar mai poluata. Daca se investeste in comunitatea locala, acestia isi vor putea reduce dependenta de un pescuit de subzistenta si ar inflori printr-un turism ecologic cu componente traditionale. Am vazut multe delte ale lumii, dar nici una nu este atat de spectaculoasa ca delta noastra. E o adevarata Perla a Coroanei!
? M-ar mira! Pe acestia ii intereseaza profitul maxim cu orice pret. Cum a ajuns delta pe mainile lor?"
Cercetatorul considera ca Barajul de la Portile de Fier le "va
permite" apelor marii sa inghita pe termen lung Delta Dunarii. "Delta se confrunta cu un deficit acut de sedimente pentru ca ele se opresc in baraj. Pe Dunare, debitul de apa a ramas aproape acelasi de peste o suta de ani, dar sedimentele aduse au scazut cu 70 la suta."
Efectele secundare au inceput sa apara, iar ele se manifesta prin infiltrarea apei sarate in nisipurile Deltei si prin modificarea ecosistemului. Diferendul "Bastroe" ar putea fi stins daca autoritatile ar permite navelor ucrainene accesul liber pe Sulina. Liviu Giosan mai sustine ca acele campanii
de salvare a Deltei in care oficialitatile se inghesuie la strans PET-uri sunt expresia unui turism mediatic.
Ajuns cercetator la cel mai mare institut de oceanografie din lume – Woods Hole Oceanographic Institution din SUA –, Liviu Giosan si-a canalizat o parte din proiecte spre studierea Deltei Dunarii si a istoriei geologice a Marii Negre.
"Daca nu se aduc sedimente, marea invadeaza Delta"
» Romania libera: Ai afirmat ca nu turismul este cea mai mare amenintare pentru Delta, ci barajul de la Portile de Fier.
— Liviu Giosan: Aceasta este o problema la nivel mondial pe termen lung, adica sute de ani. Pretutindeni, marile rauri, aflate in amonte de cate o delta, sunt barate pentru diverse constructii utilitare – hidrocentrale, irigatii. Delta se confrunta cu un deficit acut de sedimente pentru ca ele se opresc in barajul de la Portile de Fier. Pe Dunare, debitul de apa a ramas aproape acelasi de peste o suta de ani, dar sedimentele aduse au scazut cu 70 la suta. O parte din cele cateva zeci de milioane de metri cubi de sediment, doar cateva, mai precis nisipurile, insumand cateva milioane de metri cubi, formeaza si stabilizeaza coasta propriu-zisa. Restul ajung in largul marii. Iar delta este o lupta continua intre mare si fluviu. Daca nu se aduc suficiente sedimente, marea invadeaza Delta.
» Rl: Se simt efecte imediate?
— L.G.: Sigur. De exemplu, intrarea apei sarate pe bratele Dunarii si pe lacurile de coasta in perioadele de debit mic. Apoi, infiltrarea apei sarate in nisipurile Deltei. Pestii si alte animale adaptate astazi la apa dulce vor avea de suferit in urma invaziei de apa sarata. Puturile vor trebui sapate la adancimi tot mai mari. Ecosistemul se va schimba.
» Rl: Exista solutii?
— L.G.: Nu vad nici o solutie pe termen scurt la problema Portile de Fier. Cine se gandea in anii ‘30 – cand s-a produs
marele "boom" in materie de baraje – la impactul acestora asupra mediului? In SUA exista un puternic curent de opinie care sustine distrugerea barajelor de pe raurile mici. Se incearca renaturalizarea zonelor afectate. In cazul unor monstri precum Portile de Fier, o decizie similara este imposibil de imaginat. In plus
, amenintarea la adresa Deltei este amplificata de faptul ca pe toate raurile care alimenteaza Dunarea cu sedimente si apa exista sute de baraje care ar trebui daramate. De unde si cum sa aduci milioanele de metri cubi de care are nevoie Delta pentru a nu fi inghitita de mare?
"Campaniile de salvare sunt doar turism mediatic"
» Rl: Poate deveni Delta profitabila fara a o distruge?
— L.G.: Turismul devine o problema daca nu este planificat. Am fost in Delta Mackenzie (Canada, in zona arctica). Accesul in aceasta delta nu se face decat cu un ghid desemnat din partea eschimosilor, adica din partea comunitatii locale. O masura similara ar trebui gandita si pentru Delta Dunarii.
Localnicilor le este aproape imposibil sa supravietuiasca daca nu incalca legea, daca nu fac braconaj. Iar turismul se face haotic. Ma surprinde ca Delta nu este chiar mai poluata. Daca se investeste in comunitatea locala, acestia isi vor putea reduce dependenta de un pescuit de subzistenta si ar inflori printr-un turism ecologic cu componente traditionale. Am vazut multe delte ale lumii, dar nici una nu este atat de spectaculoasa ca delta noastra. E o adevarata Perla a Coroanei!
Comorile secrete
Pamantul Romaniei ascunde sute de tezaure * Doar 10% dintre acestea au fost scoase la lumina * Cautatorii stiu multe locatii, dar nu vor sa vorbeasca pentru ca nu mai au incredere in autoritati
Doar 100 de oameni au dreptul, oficial, sa caute comori pe teritoriul tarii noastre. Sunt membri ai Asociatiei Cautatorilor de Comori si Tezaure din Romania si au legitimatii care ii feresc, cel putin teoretic, de sicanele autoritatilor. Din spusele celor care au facut din cautarea comorilor un hobby, tezaurele scoase la lumina pana acum la noi nu reprezinta decat 10% din cele ascunse in Romania de-a lungul timpului
. Restul de 90% asteapta sa fie dezgropate. Cautatorii de comori cu patalama sustin ca stiu multe locatii in care se ascund tezaure, dar nu le vor divulga pentru ca nu mai au incredere in reprezentantii statului roman.
Desigur, daca te declari cautator de comori intr-o comunitate, toata lumea te va privi cu suspiciune si vei fi etichetat drept nebun, dar toti vecinii vor fi pe urmele tale daca iti iei sapa la spinare si te duci pe coclauri sa scormonesti. Toti se gandesc: o fi el nebun, dar daca are dreptate? Cautatorii de comori specializati pe acest domeniu au aparut, din cate se stie, prin secolul al XIX-lea, cu tot ce presupune aceasta indeletnicire: harti, legende, aventuri, chiar si crime. In Romania apar legende despre cautatori de comori celebri la inceputul secolului al XX-lea, in special in jurul anilor 1920. Dupa 1945 comunistii romani au pus un puternic control asupra a tot ce era metal pretios, iar cautatorii de comori au intrat intr-un con de umbra. In paranteza trebuie spus ca putin din aurul confiscat de comunisti a ajuns in vistieria statului, cea mai mare cantitate intrand in buzunarele celor care faceau investigatiile, fie procurori, fie militieni. Dupa 1990, lucrurile s-au schimbat oarecum, oricare cetatean roman avand voie, teoretic, sa caute averile ascunse de daci, haiduci, regi, revolutionari etc. Practic insa, sicanele au continuat si dupa ce a cazut Ceausescu, atat in ceea ce priveste legislatia - foarte parsiva in sensul ca iti da voie sa cauti comori, dar te obliga sa le predai statului - cat si modul in care acesti oameni sunt tratati de oficialitati. Asta a facut ca toti cautatorii de comori din Romania sa continue sa se teama de stat. De obicei, ei nu pot fi abordati decat printr-o recomandare speciala venita din partea altui membru al grupului din care fac parte. Practic, sunt cateva mii de persoane care cauta comori in toata tara, unii singuratici, altii in grupuri. Pentru unii este un hobby, pentru altii doar un mod de a te imbogati. Cei mai multi sunt in Constanta si Mehedinti. Pentru a separa graul de neghina, un grup de mehedinteni a hotarat sa creeze o asociatie si sa emita legitimatii acelor membri care sunt oameni respectabili - cam 100 la numar, deocamdata. "Intentia Asociatiei Cautatorilor de Comori si Tezaure din Romania este sa ridice aceasta indeletnicire la statutul pe care il are in Occident", spune istoricul Ioan Blaj, unul din membrii fondatori ai asociatiei si un infocat cautator, incepand cu anul 1978. Simplul fapt ca Ioan Blaj a acceptat sa vorbeasca deschis cu presa arata ca lucrurile incep sa se schimbe. Pentru a-si atinge telul, asociatia trebuie sa rezolve doua probleme esentiale: sa modifice legislatia si sa scape de impostori.
Dosarul "Aurul dacic"
In acest moment, pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia se afla in desfasurare procesul "Aurul Dacilor", privind disparitia mai multor bratari dacice.
In 7 iulie 2005, Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia a dispus trimiterea in judecata a 13 persoane sub acuzatiile de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, santaj, efectuarea de detectii si sapaturi neautorizate in situl arheologic Sarmisegetuza Regia si sustragerea a doua tezaure alcatuite din 15 bratari dacice de aur, evaluate la 1,5 milioane de euro, care ar fi fost traficate ilegal pe piata neagra din tara si strainatate.
La sfarsitul lunii iunie, procurorii au decis insa neinceperea urmaririi penale in cazul lui Adrian Nastase, Dan Iosif, Ioan Talpes, Gabriel Bivolaru si Sergiu Nicolaescu, stabilind ca cei cinci nu au nici o legatura cu acest caz.
Piata neagra e la Timisoara
Conform informatiilor detinute de cautatori, asemenea manevre cu comori s-au facut si dupa 1990. Exista persoane cu functii mari in statul roman care fura tezaure si le vand in strainatate. Tranzactiile se fac la Timisoara. Iar cei care nu au protectie politica risca foarte mult. De aceea cautatorii sunt discreti.
"Pe de alta parte suntem in posesia unor informatii foarte pretioase, conform carora numai in zona din sud-vestul Romaniei exista cateva sute de tone de comori ascunse. Tezaurele scoase la lumina pana acum in tara noastra nu reprezinta decat zece la suta din cantitatea de comori ascunse aici incepand cu stravechimea. Restul de 90 la suta asteapta sa fie dezgropate. Vorbim de locatii deja cunoscute. Noi le-am putut scoate la lumina, dar nu o vom face decat dupa ce vom avea convingerea ca lucrurile merg pe un fagas normal in Romania. Sunt istoric, iar pentru mine si cei ca mine cautarea comorilor este arheologie, e un hobby. Noi nu suntem banditi, dimpotriva, vrem sa-i scoatem pe impostori din aceasta tagma", spune Blaj.
O data la doi ani au loc sedinte regionale ale cautatorilor, unde se fac schimburi de informatii, atat in ceea ce priveste hartile nou aparute pe piata, cat si despre aparatura folosita. Cautatorii sunt si ei separati pe specialitati: unii sunt simpli detinatori de informatii, respectiv cunoscatori de legende sau posesori de harti, altii se pricep la descantece - o comoara nu se dezgroapa oricum, pentru ca poate fi blestemata, de aceea sunt mai multe tipuri de ritualuri pentru neutralizarea blestemelor - iar altii, foarte rari, sunt oameni care stiu sa decripteze documentele
secrete privind locul unde sunt ingropate obiectele cu pricina. Ioan Blaj este unul din specialistii in decriptari.
BNR detine hartile catorva comori
"Hartile de care dispunem provin in general din Banat, zona batuta de o gramada de imperii timp de peste 2000 de ani.
Majoritatea sunt din secolele XVII - XVIII. Au fel de fel de insemnari, de coduri care trebuie descifrate. Hartile sunt foarte scumpe, nu se intra usor in posesia lor. Cei care cauta in situri arheologice nu sunt cautatori adevarati, comorile nu sunt acolo, noi stim acest lucru. Este adevarat ca in zona Banatului sunt cateva sute de tone de comori ascunse. Nu sunt povesti, exista documente in acest sens. Chiar si Banca
Nationala a Romaniei detine unele harti. Pe timpul lui Ceausescu au venit reprezentanti ai BNR, impreuna cu militienii, sa caute comori la Fantana Robului, un loc in muntii din Mehedinti. Au sapat in locul indicat de harta lor si au gasit o piatra pe care era sculptat un semn. Era o cheie, asa cum ii spunem noi. Comoara cautata chiar exista, dar e ascunsa in alta parte. Ei nu stiu sa le descifreze", a spus razand Ioan Blaj.
Statul da 100 de lei pe un coson dacic
"Un coson dacic, de pilda, poate fi vandut in Occident cu suma de 5000 de euro fara nici o problema. Se considera ca cel care l-a gasit este proprietarul lui de drept - asta in afara de cazurile in care vorbim de bunuri care trebuie sa intre in patrimoniul statului respectiv si care sunt rascumparate la valoarea lor de pe piata libera de la cel care le-a gasit. Adica, pe ansamblu, e o simpla relatie intre colectionari. La noi, Ministerul Culturii plateste doar un milion de lei (100 RON) pe coson - asta fiind doar una din problemele acestei activitati in Romania. Adica, tu duci bunul gasit, statul ii evalueaza pretul la cat doreste si din acest pret iti da o treime. Trebuie schimbata legislatia, in sensul ca cel ce gaseste o comoara trebuie sa devina proprietarul ei de drept, asa cum se intampla in Vest. Daca statul considera ca descoperirea trebuie sa devina obiect de patrimoniu, o cumpara la valoarea de pe piata libera. Mai departe, in Romania nu ai voie sa iesi cu detectorul de metale in teren, vorbesc de terenuri proprietate privata, decat daca anunti politia si autoritatile locale. Sunt considerat un potential infractor doar pentru simplul fapt ca am aparatul in masina. In Germania, de pilda, sunt 250.000 de cautatori de comori care cauta oricand cu orice aparatura doresc si nu are nimeni nici o treaba cu ei. Asta pe de o parte. Dar mai sunt si alte probleme", ne-a declarat Ioan Blaj.
Dintr-o galeata de aur i-au lasat 200 de grame
"Nici nu va dati seama cati oameni au aur ingropat in curte de inaintasii lor, dar nu au curaj sa il scoata. Sau daca il scot il ascund in alta parte, pentru ca le este frica de stat. Daca il declara i se confisca imediat, pentru un motiv sau altul. Cunosc un caz in care omul a declarat o galeata cu monede din aur. In final a aparut un document
in care el declara ca acel aur avea greutatea de 200 de grame. Despre restul nu se mai stie nimic. Cata bataie a luat, numai el stie... Dar se intampla lucruri chiar mai rele, persoane importante din Romania lucreaza cu anumite grupuri de cautatori neoficiali. Primii ofera protectie la nivel politic, altii ofera informatii. Banii se impart intre ei. Toate siturile arheologice distruse de asa-zisi cautatori de comori sunt operele acestor hoti. Sa dau un exemplu: in 1986 au venit in zona Cerna Varf cateva transportoare blindate pline cu soldati, impreuna cu oficiali de la Bucuresti. Au sapat, au incarcat cateva lazi intr-un transportor blindat si dusi au fost. Exista martori oculari in viata
care au recunoscut personajele, azi in posturi cheie ale statului. Ce s-a ridicat de acolo si ce destinatie a luat incarcatura?", a mai spus Blaj.
Doar 100 de oameni au dreptul, oficial, sa caute comori pe teritoriul tarii noastre. Sunt membri ai Asociatiei Cautatorilor de Comori si Tezaure din Romania si au legitimatii care ii feresc, cel putin teoretic, de sicanele autoritatilor. Din spusele celor care au facut din cautarea comorilor un hobby, tezaurele scoase la lumina pana acum la noi nu reprezinta decat 10% din cele ascunse in Romania de-a lungul timpului
. Restul de 90% asteapta sa fie dezgropate. Cautatorii de comori cu patalama sustin ca stiu multe locatii in care se ascund tezaure, dar nu le vor divulga pentru ca nu mai au incredere in reprezentantii statului roman.
Desigur, daca te declari cautator de comori intr-o comunitate, toata lumea te va privi cu suspiciune si vei fi etichetat drept nebun, dar toti vecinii vor fi pe urmele tale daca iti iei sapa la spinare si te duci pe coclauri sa scormonesti. Toti se gandesc: o fi el nebun, dar daca are dreptate? Cautatorii de comori specializati pe acest domeniu au aparut, din cate se stie, prin secolul al XIX-lea, cu tot ce presupune aceasta indeletnicire: harti, legende, aventuri, chiar si crime. In Romania apar legende despre cautatori de comori celebri la inceputul secolului al XX-lea, in special in jurul anilor 1920. Dupa 1945 comunistii romani au pus un puternic control asupra a tot ce era metal pretios, iar cautatorii de comori au intrat intr-un con de umbra. In paranteza trebuie spus ca putin din aurul confiscat de comunisti a ajuns in vistieria statului, cea mai mare cantitate intrand in buzunarele celor care faceau investigatiile, fie procurori, fie militieni. Dupa 1990, lucrurile s-au schimbat oarecum, oricare cetatean roman avand voie, teoretic, sa caute averile ascunse de daci, haiduci, regi, revolutionari etc. Practic insa, sicanele au continuat si dupa ce a cazut Ceausescu, atat in ceea ce priveste legislatia - foarte parsiva in sensul ca iti da voie sa cauti comori, dar te obliga sa le predai statului - cat si modul in care acesti oameni sunt tratati de oficialitati. Asta a facut ca toti cautatorii de comori din Romania sa continue sa se teama de stat. De obicei, ei nu pot fi abordati decat printr-o recomandare speciala venita din partea altui membru al grupului din care fac parte. Practic, sunt cateva mii de persoane care cauta comori in toata tara, unii singuratici, altii in grupuri. Pentru unii este un hobby, pentru altii doar un mod de a te imbogati. Cei mai multi sunt in Constanta si Mehedinti. Pentru a separa graul de neghina, un grup de mehedinteni a hotarat sa creeze o asociatie si sa emita legitimatii acelor membri care sunt oameni respectabili - cam 100 la numar, deocamdata. "Intentia Asociatiei Cautatorilor de Comori si Tezaure din Romania este sa ridice aceasta indeletnicire la statutul pe care il are in Occident", spune istoricul Ioan Blaj, unul din membrii fondatori ai asociatiei si un infocat cautator, incepand cu anul 1978. Simplul fapt ca Ioan Blaj a acceptat sa vorbeasca deschis cu presa arata ca lucrurile incep sa se schimbe. Pentru a-si atinge telul, asociatia trebuie sa rezolve doua probleme esentiale: sa modifice legislatia si sa scape de impostori.
Dosarul "Aurul dacic"
In acest moment, pe rolul Curtii de Apel Alba Iulia se afla in desfasurare procesul "Aurul Dacilor", privind disparitia mai multor bratari dacice.
In 7 iulie 2005, Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia a dispus trimiterea in judecata a 13 persoane sub acuzatiile de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, santaj, efectuarea de detectii si sapaturi neautorizate in situl arheologic Sarmisegetuza Regia si sustragerea a doua tezaure alcatuite din 15 bratari dacice de aur, evaluate la 1,5 milioane de euro, care ar fi fost traficate ilegal pe piata neagra din tara si strainatate.
La sfarsitul lunii iunie, procurorii au decis insa neinceperea urmaririi penale in cazul lui Adrian Nastase, Dan Iosif, Ioan Talpes, Gabriel Bivolaru si Sergiu Nicolaescu, stabilind ca cei cinci nu au nici o legatura cu acest caz.
Piata neagra e la Timisoara
Conform informatiilor detinute de cautatori, asemenea manevre cu comori s-au facut si dupa 1990. Exista persoane cu functii mari in statul roman care fura tezaure si le vand in strainatate. Tranzactiile se fac la Timisoara. Iar cei care nu au protectie politica risca foarte mult. De aceea cautatorii sunt discreti.
"Pe de alta parte suntem in posesia unor informatii foarte pretioase, conform carora numai in zona din sud-vestul Romaniei exista cateva sute de tone de comori ascunse. Tezaurele scoase la lumina pana acum in tara noastra nu reprezinta decat zece la suta din cantitatea de comori ascunse aici incepand cu stravechimea. Restul de 90 la suta asteapta sa fie dezgropate. Vorbim de locatii deja cunoscute. Noi le-am putut scoate la lumina, dar nu o vom face decat dupa ce vom avea convingerea ca lucrurile merg pe un fagas normal in Romania. Sunt istoric, iar pentru mine si cei ca mine cautarea comorilor este arheologie, e un hobby. Noi nu suntem banditi, dimpotriva, vrem sa-i scoatem pe impostori din aceasta tagma", spune Blaj.
O data la doi ani au loc sedinte regionale ale cautatorilor, unde se fac schimburi de informatii, atat in ceea ce priveste hartile nou aparute pe piata, cat si despre aparatura folosita. Cautatorii sunt si ei separati pe specialitati: unii sunt simpli detinatori de informatii, respectiv cunoscatori de legende sau posesori de harti, altii se pricep la descantece - o comoara nu se dezgroapa oricum, pentru ca poate fi blestemata, de aceea sunt mai multe tipuri de ritualuri pentru neutralizarea blestemelor - iar altii, foarte rari, sunt oameni care stiu sa decripteze documentele
secrete privind locul unde sunt ingropate obiectele cu pricina. Ioan Blaj este unul din specialistii in decriptari.
BNR detine hartile catorva comori
"Hartile de care dispunem provin in general din Banat, zona batuta de o gramada de imperii timp de peste 2000 de ani.
Majoritatea sunt din secolele XVII - XVIII. Au fel de fel de insemnari, de coduri care trebuie descifrate. Hartile sunt foarte scumpe, nu se intra usor in posesia lor. Cei care cauta in situri arheologice nu sunt cautatori adevarati, comorile nu sunt acolo, noi stim acest lucru. Este adevarat ca in zona Banatului sunt cateva sute de tone de comori ascunse. Nu sunt povesti, exista documente in acest sens. Chiar si Banca
Nationala a Romaniei detine unele harti. Pe timpul lui Ceausescu au venit reprezentanti ai BNR, impreuna cu militienii, sa caute comori la Fantana Robului, un loc in muntii din Mehedinti. Au sapat in locul indicat de harta lor si au gasit o piatra pe care era sculptat un semn. Era o cheie, asa cum ii spunem noi. Comoara cautata chiar exista, dar e ascunsa in alta parte. Ei nu stiu sa le descifreze", a spus razand Ioan Blaj.
Statul da 100 de lei pe un coson dacic
"Un coson dacic, de pilda, poate fi vandut in Occident cu suma de 5000 de euro fara nici o problema. Se considera ca cel care l-a gasit este proprietarul lui de drept - asta in afara de cazurile in care vorbim de bunuri care trebuie sa intre in patrimoniul statului respectiv si care sunt rascumparate la valoarea lor de pe piata libera de la cel care le-a gasit. Adica, pe ansamblu, e o simpla relatie intre colectionari. La noi, Ministerul Culturii plateste doar un milion de lei (100 RON) pe coson - asta fiind doar una din problemele acestei activitati in Romania. Adica, tu duci bunul gasit, statul ii evalueaza pretul la cat doreste si din acest pret iti da o treime. Trebuie schimbata legislatia, in sensul ca cel ce gaseste o comoara trebuie sa devina proprietarul ei de drept, asa cum se intampla in Vest. Daca statul considera ca descoperirea trebuie sa devina obiect de patrimoniu, o cumpara la valoarea de pe piata libera. Mai departe, in Romania nu ai voie sa iesi cu detectorul de metale in teren, vorbesc de terenuri proprietate privata, decat daca anunti politia si autoritatile locale. Sunt considerat un potential infractor doar pentru simplul fapt ca am aparatul in masina. In Germania, de pilda, sunt 250.000 de cautatori de comori care cauta oricand cu orice aparatura doresc si nu are nimeni nici o treaba cu ei. Asta pe de o parte. Dar mai sunt si alte probleme", ne-a declarat Ioan Blaj.
Dintr-o galeata de aur i-au lasat 200 de grame
"Nici nu va dati seama cati oameni au aur ingropat in curte de inaintasii lor, dar nu au curaj sa il scoata. Sau daca il scot il ascund in alta parte, pentru ca le este frica de stat. Daca il declara i se confisca imediat, pentru un motiv sau altul. Cunosc un caz in care omul a declarat o galeata cu monede din aur. In final a aparut un document
in care el declara ca acel aur avea greutatea de 200 de grame. Despre restul nu se mai stie nimic. Cata bataie a luat, numai el stie... Dar se intampla lucruri chiar mai rele, persoane importante din Romania lucreaza cu anumite grupuri de cautatori neoficiali. Primii ofera protectie la nivel politic, altii ofera informatii. Banii se impart intre ei. Toate siturile arheologice distruse de asa-zisi cautatori de comori sunt operele acestor hoti. Sa dau un exemplu: in 1986 au venit in zona Cerna Varf cateva transportoare blindate pline cu soldati, impreuna cu oficiali de la Bucuresti. Au sapat, au incarcat cateva lazi intr-un transportor blindat si dusi au fost. Exista martori oculari in viata
care au recunoscut personajele, azi in posturi cheie ale statului. Ce s-a ridicat de acolo si ce destinatie a luat incarcatura?", a mai spus Blaj.
Banica Jr. profita de Andreea
Gospodina. "Zana Surprizelor" curata constiincioasa masina cu care circula sotul ei
Stefan Banica Jr. profita la maximum de sotia lui. Cantaretul conduce masina
Andreei, pe care tot ea i-o pregateste de drum de fiecare data si, in plus
, si-a comandat un luxos autoturism de teren pe care-l va achizitiona la pret redus, tot prin relatiile consoartei.
Paparazzii Cancan au surprins cuplul Banica - Marin, zilele trecute, cand tocmai ieseau dintr-un bloc din zona Unirii, unde cei doi au un apartament. In fata blocului, Banica s-a oprit sa vorbeasca ceva cu un vecin, timp in care Andreea nu a stat degeaba. S-a urcat in autoturismul BMW seria 6, pe care ea l-a primit de la Automobile Bavaria, firma a carei imagine a fost pana nu demult, si a decapotat masina. Apoi a facut curat pe locul soferului si a aruncat o sticla din plastic. Dupa ce si-a terminat treaba, gospodina Andreea s-a asezat cuminte in dreapta si i-a cedat locul sotului sau. Stefan Banica Jr. a condus masina nevestei pana la Snagov, unde cuplul a vazut o casa, dupa care cei doi au revenit in Capitala si au oprit la vila pe care si-au construit-o pe strada Sfantul Petru Tei, in zona stadionului Dinamo.
Andreea Marin nu i-a cedat lui Banica doar masina, primita de ea de la firma
pentru care facea publicitate
. Aceasta a intervenit pentru sotul sau, la conducerea companiei, pentru ca artistul sa beneficieze de o reducere serioasa la achizitionarea unui BMW X 5, pe care si l-a comandat deja si asteapta acum sa-i fie livrat. "Zana Surprizelor" nu si-a ajutat doar barbatul, ci si pe sora ei, pe care a reusit s-o angajeze pe un salariu frumusel in cadrul aceleiasi firme de automobile.
Stefan Banica Jr. profita la maximum de sotia lui. Cantaretul conduce masina
Andreei, pe care tot ea i-o pregateste de drum de fiecare data si, in plus
, si-a comandat un luxos autoturism de teren pe care-l va achizitiona la pret redus, tot prin relatiile consoartei.
Paparazzii Cancan au surprins cuplul Banica - Marin, zilele trecute, cand tocmai ieseau dintr-un bloc din zona Unirii, unde cei doi au un apartament. In fata blocului, Banica s-a oprit sa vorbeasca ceva cu un vecin, timp in care Andreea nu a stat degeaba. S-a urcat in autoturismul BMW seria 6, pe care ea l-a primit de la Automobile Bavaria, firma a carei imagine a fost pana nu demult, si a decapotat masina. Apoi a facut curat pe locul soferului si a aruncat o sticla din plastic. Dupa ce si-a terminat treaba, gospodina Andreea s-a asezat cuminte in dreapta si i-a cedat locul sotului sau. Stefan Banica Jr. a condus masina nevestei pana la Snagov, unde cuplul a vazut o casa, dupa care cei doi au revenit in Capitala si au oprit la vila pe care si-au construit-o pe strada Sfantul Petru Tei, in zona stadionului Dinamo.
Andreea Marin nu i-a cedat lui Banica doar masina, primita de ea de la firma
pentru care facea publicitate
. Aceasta a intervenit pentru sotul sau, la conducerea companiei, pentru ca artistul sa beneficieze de o reducere serioasa la achizitionarea unui BMW X 5, pe care si l-a comandat deja si asteapta acum sa-i fie livrat. "Zana Surprizelor" nu si-a ajutat doar barbatul, ci si pe sora ei, pe care a reusit s-o angajeze pe un salariu frumusel in cadrul aceleiasi firme de automobile.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
